Binoclul: cum alegem un binoclu bun
Un aparat optic prea bine cunoscut care a devenit un clișeu cinematografic în toată regula din momentul în care a început să fie asociat cu aventura, binoclul este un instrument util pentru cei care petrec mult timp în aer liber în scopuri recreaționale sau productive. Disponibil într-o multitudine de implementări, începând de la modele extrem de ieftine, dar limitate, până la modele de vârf cu optică avansată, binoclul este un accesoriu util, însă alegerea lui nu este tocmai simplă.
Pentru o persoană care își petrece cea mai mare parte a timpului în mediu citadin, un binoclu nu-și poate arăta prea des utilitatea. Un binoclu poate fi însă un bun partener pentru vânători, deoarece viziunea binoculară oferă profunzime de câmp iar forma este mai ergonomică decât cea a lunetei armei, pentru fotografi, deoarece este mai ușor de folosit pentru descoperirea unor detalii mici precum animalele, sau pentru amatorii de drumeții, deoarece permite inspectarea unor zone de la distanțe mari.
Primele binocluri au apărut prin secolul XVII, însă acestea foloseau un design foarte simplu care le limitau calitățile optice și utilitatea. Abia începând cu secolul XIX au început să apară modelele moderne cu prismă, care sunt de altfel cele mai folosite și în zilele noastre, iar avansurile opticii și tehnologiilor de turnare și procesare a sticlei le-au făcut din ce în ce mai bune. În prezent, oferta este destul de bogată, aceasta venind fie din partea unor companii cunoscute din domenii optice adiacente precum Zeiss, Olympus, Fuji sau Canon, fie din partea unor companii specializate precum Bushnell, Bresser, Celestron sau Minox.
Cum alegem un binoclu?
Dacă ați început să citiți acest articol, probabil că v-ați lovit deja de o situație în care ați fi avut nevoie de un instrument capabil să vă permită observarea în bune condiții a unor scene sau obiecte îndepărtate. Alegerea unui obiect aparent atât de simplu precum un binoclu nu este întotdeauna atât de ușoară pe cât pare deoarece există destule tehnologii obscure care le diferențiază după criterii variate precum calitatea, capabilitățile și prețul
În funcție de construcție
Chiar dacă par toate la fel, binoclurile pot fi construite în moduri diferite, iar fiecare tehnologie are avantajele și dezavantajele ei.
Binoclul fără prismă: cele mai simple modele, acestea au apărut începând cu secolul XVII și seamănă mult cu o lunetă sau un obiectiv foto deoarece conțin doar lentile aliniate pe o axă comună. Fie că vorbim de anticele modele galileene sau mai noile modele kepleriene, acestea sunt extrem de limitate. Din cauza designului, acestea nu oferă un nivel mare de zoom și au în câmp de vizualizare îngust, de aceea sunt folosite doar pentru jucării, binocluri de teatru sau binocluri cu ramă de ochelari precum cele folosite de ceasornicari sau chirurgi.
Simplu și ieftin, dar foarte limitat: binoclul fără prismă
Binoclul cu prismă Porro: primul tip de binoclul modern, modelul cu prismă Porro este ușor de recunoscut deoarece lentila frontală nu este aliniată cu cea a lentilei ocularului prin care privim. Această formă „frântă” este impusă de prisma dublă din fiecare lunetă, o componentă optică capabilă să schimbe traiectoria luminii în interiorul binoclului. Acest artificiu tehnologic a fost esențial deoarece a făcut posibilă utilizarea unor lentile de dimensiuni mai mari, capabile deci să ofere mai multă lumină și un câmp de vizualizare mai larg, și a permis reducerea distanței focale reale, ceea ce a facilitat implementarea unui zoom mai mare și reducerea dimensiunilor binoclului. În cazul în care puterea și calitatea optică sunt esențiale, acesta este designul recomandat.
Forma ușor de recunoscut a unui binoclu cu prismă Porro
Binoclul cu prismă H: apărut la câțiva zeci de ani după modelul anterior, acest model a încercat să îmbine avantajele prismei Porro cu designul mai compact al modelului fără prismă. Ușor de recunoscut deoarece lunetele sunt cilindrice, binoclul cu prismă H (numită și Roof) este mai compact și nu are nevoie de realinieri ale prismelor, însă nu poate folosi lentile atât de mari și nici nu oferă o imagine tot atât de luminoasă. Un binoclu cu prismă H poate fi fabricat cu suficient de multă atenție pentru a egala calitatea unui model cu prismă Porro, însă prețul acestuia va fi mai ridicat. Pe piață există în acest moment două tipuri de binocluri de acest tip, cu prismă Schmidt–Pechan și cu prismă Abbe–Koenig.
Binoclul cu prismă H, în acest caz un Zeiss cu prismă Schmidt–Pechan
Prismele pot fi fabricate în principal din două materiale de a căror denumire vă veți lovi des când veți căuta un binoclu nou: BK7 și Bak-4. Cele mai multe prisme optice sunt realizate din sticla borosilicata (BK7), în timp ce versiunea mai scumpă bariu crown (BaK-4) oferă o imagine cu o claritate mai bună și luminozitate superioară. Din păcate, aceste materiale nu sunt standardizate, fiind de fapt doar niște coduri folosite de fabricantul de optică german Schott, iar denumirile au fost atât de mult abuzate de producătorii chinezi încât nu trebuie să aveți încredere în ele decât atunci când sunt specificate de un producător cu renume.
În funcție de parametrii optici
Prima specificare a parametrilor optici ale unui binoclu apare de multe ori chiar în numele lui, după numele de marcă fiind specificată o pereche de cifre precum 10×50 sau 7×35. Ce înseamnă toate acestea și sunt aceste informații de ajuns?
Zoom: cel mai important parametru optic este nivelul de mărire pe care acesta îl poate oferi, iar aceasta este prima cifră specificată. Astfel, un binoclu 10×50 va mări de 10 ori, adică obiectele văzute vor părea de zece ori mai apropiate și, implicit, de zece ori mai mari. Pentru binoclurile de uz general, nivelurile de mărire între 7 și 10 sunt cele mai des întâlnite, însă există și modele capabile să ofere niveluri de zoom 20x sau chiar mai mari, însă acestea sunt mai mari și mai greu de folosit deoarece lărgimea lor de câmp va fi mai mică.
Dimensiunea obiectivului: cel de-al doilea parametru optic important, mărimea lentilei principale este direct proporțională cu luminozitatea și claritatea imaginii. Aceasta este cea de-a doua cifră specificată în numele binoclului, un model 10×50 având oferind astfel un zoom 10x și un obiectiv de 50 de milimetri. Chiar dacă două binocluri 10×35 și 10×50 vor oferi același nivel de zoom, părând astfel la fel de bune, cel de-al doilea va oferi de fapt o imagine mai clară și va avea o prestație mai bună în lumina slabă deoarece obiectivul mai mare va avea mai puține distorsiuni și va captura mai multă lumină.
Factorul de mărire (zoom) și mărimea obiectivului sunt criteriile principale
Câmpul vizual: exprimată fie în unități de măsură a lungimii, fie în grade, această mărime vă spune cât lată va fi imaginea oferită de binoclu. Astfel, un model care specifică 128 de metri vă va permite să încadrați la fix o distanță de 128 de metri (sau un obiect atât de mare) atunci când priviți de la o depărtare de 1000 de metri. Acest mod de măsură poate părea cam stângaci, și așa și este, însă este mai util decât simpla specificare a unei deschideri de 59 de grade (pentru același model deja menționat) așa cum se procedează în cazul obiectivelor foto.
Dimensiunea ocularului: influențată de către nivelul de zoom și de dimensiunea obiectivului, aceasta nu specifică diametrul fizic al lentilei ocularului, ci mult mai importantul diametru al razei de lumină care iese din acesta. Pupila umană are dimensiuni între 2 și 7 milimetri, în funcție de lumină, iar dimensiunea ocularului trebuie să o acopere cât mai bine. Acest parametru se află simplu prin împărțirea diametrului obiectivului la nivelul de zoom, deci un binoclu 7×35 va avea o dimensiune a ocularului de 5 milimetri.
Distanța ocularului: un alt parametru important, în special pentru persoanele care poată ochelari, este distanța maximă dintre ochi și ocular. În cazul modelelor mai ieftine, aceasta poate fi de numai 5 milimetri, adică aproape lipită de ochi, în timp ce modelele mai bune vor oferi chiar și 25 de milimetri.
Acoperirea optică: tratamentul lentilelor multiple din binoclu îmbunătățește calitatea imaginii prin eliminarea reflexiilor pe care acestea le generează. Un binoclu bun va specifica faptul că este „fully coated” sau „fully multi-coated”, adică toate elementele optice sunt tratate cu unul sau mai multe straturi, iar modelele H de bună calitate vor beneficia și de un tratament de corecție de fază pentru prisme. Codurile la care trebuie să fiți atenți sunt C (acoperire cu un singur strat pentru unele elemente), FC (acoperire cu un singur strat pentru toate elementele), MC (acoperire multiplă pentru unele elemente) și FMC (acoperire multiplă pentru toate elementele).
În funcție de reglaje
Un binoclu arareori poate fi folosit optim așa cum este scos din cutie, deci trebuie să fiți atenți la reglajele care vă permit să-i ajustați parametrii fizici sau optici.
Distanța dintre lunete: deoarece capul uman și distanța dintre ochi au dimensiuni variabile, este recomandată alegerea unui model care permite ajustarea distanței dintre lunete pentru a le centra pe axa ochilor. Aceasta este o dotare comună pentru modelele cu prismă Porro, însă modelele cu prismă H sau cele fără lunetă o pot ignora.
Focalizarea: ca orice alt instrument optic, și binoclul are nevoie de ajustarea focalizării pentru a obține o imagine clară. Cele mai multe modele oferă un reglaj unic pentru ambele lunete, însă unele permit ajustarea independentă pentru fiecare lunetă în parte. Opțiunea cu focalizare independentă este utilă în special în cazul persoanelor cu probleme de vedere deoarece permite ajustarea în funcție de dioptrii, care nu sunt mereu egale. Modelele fără focalizare, adică cu focalizare fixă între câțiva metri și infinit sunt de evitat deoarece au întotdeauna o calitate mai slabă a imaginii.
Ajustarea dioptriilor: atunci când problemele oftalmologice sunt mari, simpla ajustare a unui sistem de focalizare independentă nu este suficientă, deci trebuie să optați pentru un model care are ajustare specială pentru dioptrii și permit utilizarea fără ochelari în bune condiții. Unele modele pot urca chiar până la +/- 6 dioptrii, compensând astfel parțial pentru lipsa ochelarilor.
Controlul unui binoclu cu focus centralizat și dioptrii pentru ochi
Alinierea: pentru a obține o imagine tridimensională perfectă cu o profunzime de câmp bună, lunetele unui binoclu trebuie aliniate. O operațiune făcută în fabrică prin ajustarea fină a poziției prismelor, această aliniere se poate deteriora în timp, iar unele binocluri scutesc utilizatorul de o vizită la un specialist și oferă un reglaj manual special pentru acest scop.
Zoom variabil: după cum este deja clar acum, un binoclu oferă un nivel de mărire fix. Pe piață există câteva modele care au zoom variabil, la fel ca obiectivul unui aparat foto, însă acestea sunt scumpe, fragile și au întotdeauna o calitate optică mai slabă.
Zoom reglabil, util dar mai scump, mai fragil și cu o calitate optică mai slabă
În funcție de dotările speciale
Pe lângă aceste dotări, care se aplică celor mai multe binocluri disponibile pe piață, există și dotări suplimentare care aduc funcții noi sau îmbunătățesc comportamentul.
Stabilizarea imaginii: o funcție avansată care folosește un giroscop și un circuit electronic de control pentru a compensa mișcările mâinii prin deplasarea fină a unei sau mai multe lentile ale ansamblului optic, aceasta este însă scumpă și necesită alimentare de la baterii. În general, aceasta poate fi activată la cerere deoarece utilizarea continuă afectează calitatea imaginii și consumă prea multă energie. Stabilizarea optică este foarte utilă pe binoclurile care oferă un factor de mărire 10x sau mai mare deoarece unghiul mic de vizualizare a acestora face ca orice mișcare ușoară să încețoșeze prea mult imaginea, astronomii sau vânătorii urmând să o aprecieze cel mai mult.
Vederea nocturnă: o facilitate exotică popularizată de filmele de acțiune, acesta folosește un amplificator de lumină alimentat de la baterii. Interpus în calea normală pe care trece lumina dintr-un binoclu obișnuit, acest sistem electronic de amplificare capturează total sau parțial lumina care intră prin obiectiv, îi mărește proporțional intensitatea și o retrimite către ocular cu ajutorul unui mic ecran. Modelele mai vechi foloseau tuburi cu vid cu tensiune mare și ecranele catodice monocrome, însă pentru binoclurile moderne s-au adoptat și senzorii foto CCD, ecranele LCD și circuitele integrate cu răcire activă. Deoarece este în final un amplificator, sistemul de vedere nocturnă necesită o lumină cât de slabă pentru a putea funcționa.
Mai masiv și mai complex: un binoclu cu vedere nocturnă și înregistrare video
Vederea infraroșie: funcționând similar cu vederea nocturnă, vederea infraroșie capturează însă doar radiația termică emisă în spectrul infraroșu de către orice corp care nu are o temperatură de zero absolut. Deoarece nu necesită nici un fel de lumină vizibilă pentru a funcționa, vederea infraroșie este mai eficientă în condiții extrem de slabe de iluminare, însă deoarece imaginea pe care o vedem este practic doar o hartă a contrastului dintre corpurile cu temperatură diferită este necesar un timp de acomodare pentru acest mod de vizualizare care poate diferi semnificativ de o imagine nocturnă sau una naturală. Binoclurile moderne folosesc tehnologia FLIR deoarece nu necesită răcire și are un consum energetic mai redus, chiar dacă nu poate oferi aceeași calitate cu sistemele infraroșii cu răcire activă.
Telemetru: nu toți utilizatorii au nevoie de o dotare auxiliară pentru măsurarea distanțelor, însă există activități care necesită uneori un astfel de instrument. Binoclurile cu telemetru (rangefinder) folosesc diverse metode pentru calcularea distanțelor, începând de la simpla apreciere a acesteia prin estimarea înălțimii unui obiect aflat în vizor până la sisteme moderne cu laser. Pe lângă această dotare, unele modele oferă și funcții suplimentare care permit determinarea dimensiunilor, util pentru topografi, sau cu gradații pentru deviația traiectoriei, utile pentru vânători.
Ocularul unui binoclu modern cu telemetru laser și afișaj luminos
Rezistență la apă, praf, șocuri și aburire: pentru cazurile în care folosiți un binoclu în medii mai puțin prietenoase, un simplu binoclu cu protecție la apă și praf este suficient. Pentru mediile cu adevărat dure existe modele ermetice la apă și praf care fac față cu brio la și celor mai dificile condiții, iar unele oferă chiar și carcase rezistente la șocuri. Aburirea este un fenomen particular bine cunoscut și extrem de enervant, iar producătorii combat acest fenomen prin etanșeizarea carcasei și umplerea ei cu gaz inert în loc de aer.
Ce fel de binoclu alegem?
În funcție de activitate, fiecare binoclu are avantaje și dezavantaje, iar alegerea la întâmplare va fi fie nefericită, fie scumpă, fie ambele la un loc.
Binoclu pentru teatru sau concerte: acestea nu trebuie să fie prea pretențioase deoarece nici cerințele de distanță nu sunt mari, așa că un model cu zoom 5x și obiective de 25 sau 30 de milimetri sunt suficient de bune și totodată compacte și discrete.
Binoclu pentru uz general: bune pentru plimbări în natură sau pentru vizionarea atentă a unor evenimente sportive, binoclurile cu zoom 7x sau 10 x și obiective de 35 de milimetri ar trebui să fie suficiente și să rămână totodată suficient de mici.
Binoclu pentru fotografie: dacă vă place să fotografia animale și păsări de la distanță sau doar să le admirați, un binoclu cu zoom 10x și obiectiv de 50 de milimetri este o alegere optimă.
Binoclu pentru vânătoare: amatorii de vânătoare vor aprecia modelele cu zoom 12x sau 16x și obiective de 45 – 50 de milimetri, însă la acest nivel de zoom este recomandată fie alegerea unui model care poate fi fixat pe trepied, fie a unuia cu stabilizator de imagine.
Binoclu pentru astronomie: chiar dacă nu poate concura cu un telescop serios, un binoclu cu zoom 20x și obiectiv de 50 de milimetri va permite observarea suficient de bună a unor evenimente precum ploile de meteoriți, a planetelor sau sateliților din sistemul nostru solar și a galaxiilor sau nebuloaselor mai mari.
Recomandări binocluri
Nikon ACULON A211 – 480 lei: un model „bun la toate”, ACULON A211 oferă zoom 10x, obiectiv mare de 42 mm, lentile cu tratament anti-reflex multiplu și o carcasă rezistentă și suficient de ușoară.
Minox BV 10×25 – 680 lei: un model compact cu zoom 10x, prismă H și carcasă ermetică anti-aburire, binoclul Minox este bun pentru cei care doresc să urmărească evenimente sportive sau să aibă un partener de nădejde în drumeții.
Olympus 12×50 EXPS – 1200 lei: un binoclu de câmp bun pentru vânători sau observație cu zoom 12x, prismă Porro, lentile tratate cu straturi multiple și obiectiv mare de 50 mm.
Zeiss TERRA ED 8×42 – 2100 lei: un model cu prismă H și zoom 10x, Terra ED este un partener excelent pentru drumeții, fotografie sau vânătoare deoarece oferă o optica de top de la un producător faimos pentru așa ceva și o carcasă practic indestructibilă.
Bushnell Equinox Z 2×40 – 2650 lei: dacă doriți să urmăriți ceva pe întuneric, Equinox Z oferă un sistem de vedere nocturnă de calitate cu înregistrare și obiectiv de 40 de milimetri, însă nivelul de mărire este doar 2x.
Bushnell FUSION 1 MILE ARC – 5580 lei: un model cu optică de top, zoom 10x și obiectiv de 42 de milimetri, Fusion 1 Mile oferă și un telemetru de excepție cu rază laser cu afișaj digital care va face deliciul vânătorilor.
Concluzii
Indiferent dacă sunteți în căutarea unui binoclu relativ simplu pe care să-l folosiți în drumeții sau la evenimente sportive sau unul pretențios pentru vânătoare sau astronomie, piața vă oferă destule opțiuni. Înainte de a purcede la cumpărături, este bine să vă informați și să alegeți ce vă trebuie deoarece optica de bună calitate este oricum scumpă, iar orice dotare mai exotică va ridica nota de plată foarte repede și foarte sus.
