Asus ROG Zephyrus S15 review și teste (GX502LXS – i7 8Core, RTX 2080 SUper)

În ultimii ani seria ROG Zephyrus S a reprezentat tot ce Asus aveau de oferit mai bun în segmentul ultraportabilelor performante, cu dotări de ultimă oră, construcție impecabilă și atenție sporită oferită performanțelor și răcirii, în limitele fizice ale unui format compact.

Chiar dacă modelul Zephyrus S15 nu mai reprezintă vârful de lance în 2020 odată cu apariția gamei Zephyrus Duo, acesta rămâne o opțiune interesantă pentru cei ce doresc un laptop ultraperformant într-o gamă de preț ridicată, dar totuși sub pragul bugetului de 15000 de lei. Mai mult, spre deosebire de linia Zephyrus Duo, gama Zephyrus S15 se adresează în primul rând gamerilor, cu ecrane rapide, răcire bine studiată și un format clasic, cu tastatura poziționată în mijlocul șasiului.

Pe larg, cu bune și cu rele, vom analiza mai jos configurația de top a Zephyrus-ului S15, cu procesor Intel octa-core, grafică Nvidia RTX 2080 Super și ecran FHD IPS 300 Hz 3ms.

Specificații Asus ROG Zephyrus S15 GX502LXS

Construcție și design

Foarte puține s-au schimbat în exterior de la generația precedentă din 2019, ASUS încercând să refolosească același șasiu pentru cel puțin doi ani.

Acest aspect nu este o problemă, noul ROG Zephyrus S15 rămânând un laptop pentru jocuri de 15” compact și cu o greutate de numai două kilograme. El folosește sistemul de răcire ASUS AAS, care include un sistem mecanic pentru a ridica partea inferioară a laptopului de pe masă și o foaie metalică pentru transfer termic, ambele oferind o răcire mai bună pentru componentele interne.

Culoarea aleasă de ASUS pentru ROG Zephyrus S15 este preponderent negrul. Interiorul și capacul inferior sunt fabricate din aliaj de magneziu cu finisaj mat, care reușește să ascundă destul de bine urmele utilizării cotidiene precum grăsimea sau praful, în timp ce capacul este fabricat din aluminiu șlefuit, care nu este însă la fel de grozav la acest capitol. Chiar și așa, suprafața de magneziu nu reușește să ascundă urmele de amprente mai mult de câteva zile, iar tastele și touchpad-ul se murdăresc în câteva ore, câteva dintre pozele atașate fiind făcute astfel pentru a vedea despre ce este vorba.

Una dintre schimbările noului model din 2020 este, întru mulțumirea mea, eliminarea siglei iluminate de pe capac. Aceasta a fost înlocuită cu o siglă neagră, care se armonizează mai bine cu restul designului. Sistemul de iluminare RGB integrat în necanismul AAS nu a dispărut însă, acesta ducând în continuare lipsa unui sistem de control independent. Legat de iluminarea tastaturii, sistemul de iluminare preia intensitatea, culoarea și tema iluminării aleasă pentru tastatură, neputând fi deci ajustat sau oprit decât împreună cu ea.

ROG Zephyrus S15 este bine clădit și ergonomic. Textura interiorului este puțin cam aspră, ceea ce va necesita puțin timp pentru a vă obișnuit cu senzația tactilă, dar în restul nu se pot remarca aspecte negative deranjante. Carcasa este solidă și nu se torsionează deloc ușor, capacul ecranului este și el rigid, iar colțurile si marginile au fost netezite pentru a fi mai puțin deranjante.

Sistemul de închidere folosește două balamale ferme, care țin ecranul deschis în orice poziție, dar totodată suficient de moi pentru a permite deschiderea cu o singură mână. Din păcate, unghiul maxim de deschidere a rămas de numai 145 de grade, ceea ce va nemulțumi utilizatorii care lucrează în pat sau alte poziții mai puțin obișnuite. Un alt detaliu care poate enerva sunt LED-urile de stare și cel din butonul Power, care sunt mereu aprinse și sunt amplasate imediat sub ecran, fiind deci evidente în timpul redării media pe întuneric.

Cea de-a doua schimbare majoră în 2020 este includerea unui port Thunderbolt 3, conectivitatea fiind completă, cu excepția unui cititor pentru carduri. Majoritatea porturilor sunt amplasate în stânga, în timp ce porturile USB sunt poziționate în dreapta. Din păcate, autentificarea biometrică cu amprentă nu a fost implementată nici acum.

Camera Web lipsește și ea, aceasta fiind de altfel o caracteristică a gamei Zephyrus. În multe zone, ASUS oferă o cameră Web Full HD care trebuie achiziționată separat, însă consider că un astfel de accesoriu, fie el și complet separat, ar trebui inclus în pachet pentru cei interesați.

Tastatură și touchpad

În topul tastaturilor implementate de ASUS pe gama Zephyrus, aceasta ar fi pe locul al treilea în lista personală, după cea de pe G14 și cea de pe noua versiune a modelului M15. Aceasta rămâne în continuare o tastatură cu cursă cam scurtă, specifică mai mult ultrabook-urilor decât sistemelor pentru jocuri, însă acest aspect este caracteristic sistemelor portabile moderne și nu ar trebui să pună probleme celor obișnuiți deja cu așa ceva.

Pe măsură ce am utilizat-o, tastatura a început să-mi placă din ce în ce mai mult, descoperind însă și mici neajunsuri. Astfel, mecanismul este puțin cam dur, necesitând o apăsare mai fermă și adâncă pentru o activare corectă, ceea ce este vizibil în special cu unele taste precum Shift din stânga. După perioada de acomodare, utilizatorul va descoperi însă o tastatură bună, tăcută, rapidă și plăcută la atingere.

Aranjarea tastelor este una destul de comună. Tastatura oferă butoane mari bine spațiate, un rând inferior de taste ceva mai mari și două blocuri de taste suplimentare, unul în stânga-sus și altul în dreapta. Dincolo de evidenta lipsă a blocului numeric, singurul aspect mai puțin grozav este doar dimensiunea tastelor direcționale.

Sistemul de iluminare folosește LED-uri puternice RGB pentru fiecare tastă și oferă trei niveluri de intensitate. Se remarcă pozitiv lipsa luminii parazitare care se strecoară pe sub taste, însă, din nefericite, tastele funcționale F1 – F12 sunt în continuare neiluminate. O implementare enervantă specifică Zephyrus S, aceasta a fost rezolvată pe noul M15, însă S15 nu a primit încă așa ceva iar găsirea tastelor funcționale pe întuneric a rămas o loterie.

Sistemul de iluminare poate fi controlat din secțiunea Aura a aplicației Armoury Crate. Această aplicație nu oferă opțiunile bogate văzute la laptopurile Razer sau Lenovo și ar avea nevoie de o actualizare a funcțiilor oferite care să rezolve măcar problema deja menționată a imposibilității controlării separate a sistemului de iluminare RGB fără a afecta și tastatura. Sistemul de iluminare poate fi activat prin atingerea touchpad-ului, iar ASUS nu a uitat să ofere și un indicator Caps Lock.

Touchpad-ul are dimensiuni medii și este amplasat central. Acesta oferă o suprafață fabricată din sticlă, drivere Precision și se comportă foarte bine chiar și atunci când vine vorba de gesturi complexe. Suprafața sa este ranforsată mai bine decât la generația anterioară, neremarcându-se zgomote la apăsarea mai fermă, iar butoanele au un răspuns ferm, chiar dacă mecanismul lor este puțin cam prea dur.

Ecran

Noul Asus ROG Zephyrus S15 vine echipat cu un ecran IPS cu strat protector mat și rată de împrospătare de 300 Hz fabricat de AU Optronics, o alegere pe care o fac de altfel și alți producători în acest moment și în acest segment de piață.

Acesta este un ecran excelent pentru jocuri deoarece oferă rate rapide de refresh și latențe reduse (cu Overdrive activat). La fel ca anul trecut, sunt oferite tehnologiile Optimus și GSync, ultima venind în ajutorul jucătorilor pentru a oferi o imagine cu latențe mai mici și fără tearing, însă comutarea între ele necesită o repornire a sistemului de operare deoarece nu este implementată soluția NVIDIA Advanced Optimus.

Overshoot și inverse ghosting au fost două probleme reclamate la generația anterioară de Zephyrus S atunci când se activa GSync. Din câte știu, aceasta era însă o problemă specifică doar ecranului de 144 Hz folosit atunci, și nu am remarcat astfel de fenomene pe noul ecran de 300 Hz. Trebuie menționat faptul că laptopul comută la 60 Hz atunci când este deconectat de la alimentator, pentru a economisi astfel prețioasa energie a bateriei.

Ecranul este foarte bun și pentru utilizarea obișnuită, acesta oferind contrast ridicat, unghiuri de vizualizare bune, reproducere coloristică de 99% în spectrul sRGB cu certificare Pantone și o strălucire maximă care trece ușor de 300 nits. Nu este prea mult pentru o utilizare confortabilă în exterior, însă luminozitatea va fi foarte bună pentru interior.

• Panel HardwareID: AU Optronics AUOBC8C (B156HAN12.0);
• Coverage: 99.1% sRGB, 73.3% AdobeRGB, 75.9% DCI P3;
• Measured gamma: 2.17;
• Max brightness in the middle of the screen: 302 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 1207:1;
• White point: 6600 K;
• Black on max brightness: 0.25 cd/m2;
• PWM: No.
• Response: TBD (expect ~7 ms GTG).

Bleeding-ul este o problemă cu acest ecran, însă problema, deși vizibilă, nu este atât de enervantă ca la Triton 500. Cum acest aspect variază de la exemplar la exemplar, nu strică să verificați calitatea panoului imediat după achiziție pentru a putea returna rapid un exemplar sub-standard.

Cu o acoperire de 72% în spectrul AdobeRGB, ecranul este bun și pentru editare foto sau video ocazională, însă profesioniștii vor prefera în mod clar un ecran mai bun. În acest caz, acest ecran mai bun va fi un monitor extern deoarece ASUS nu oferă pe acest model o opțiune superioară cu acoperire 100% pentru AdobeRGB așa cum este cea de pe Zephyrus M15 sau StudioBook Pro.

Configurație și performanțe

Exemplarul testat de noi este o versiune de vârf a lui Asus ROG Zephyrus S15 GX502, modelul GX502LXS oferind un procesor Intel Core i7-10875H, 32 GB de memorie DDR4 3200 MHz, capacitate de stocare de 1 TB în configurație RAID0 2x 512 GB SSD și interfața grafică duală Nvidia RTX 2080 Super și Intel UHD între care se comută cu ajutorul Optimus.

Comutarea între placa video dedicată și cea încorporată în procesorul Intel se face din aplicația Armoury Crate și necesită o repornire, fiind regretabilă opțiunea Advanced Optimus, care permite comutarea din mers. Utilizarea plăcii video NVIDIA aduce cu sine suportul GSync și evidentele performanțe 3D mult mai bune, însă eficiența energetică este evident afectată din plin.

Exemplarul testat de noi este un model timpuriu, care a fost testat cu cele mai noi actualizări software disponibile la jumătatea lunii mai (BIOS 301, Armoury Crate 2.7.8, GeForce Game Ready 445.87), însă nu credem că modelele disponibile în magazine vor aduce vreo îmbunătățire sesizabilă.

Noul Zephyrus S15 folosește un procesor Intel Comet Lake i7-10875H cu 8 nuclee, care-l învinge vizibil în testele de performanță pe vechiul i7-9750H cu 6 nuclee de anul trecut, însă consumul său energetic este mare deoarece vorbim tot de un procesor fabricat pe 14 nm. Placa video este NVIDIA RTX 2080 Super Max-Q, care oferă un TDP maxim configurabil, începând de la 60W în modul Silent și urcă până la 105W în modul Turbo. Sistemul de răcire este capabil să țină configurația sub control, acesta fiind gândit anul trecut pentru un mai gurmand RTX 2070 de 115W, iar ASUS a adus și unele modificări despre care vom vorbi mai încolo.

Platforma Intel este compatibilă cu memoriile DDR4 3200 MHz, ceea ce aduce un spor de performanță în aplicațiile care fac acces masiv și des la memoria de sistem. Configurația noastră a oferit 32 GB RAM în dual-channel, însă deoarece 16 GB sunt lipiți pe placa de bază și există un singur slot de extensie, configurațiile cu 48 GB vor permite utilizarea doar primilor 32 GB în dual-channel, aceasta fiind deci și configurația recomandată.

Laptopul folosește două SSD-uri WD PC SN730, acestea urmând să fie găsite și pe unitățile retail din magazine. Niște modele din gama medie, acestea sunt suficiente pentru jocuri și lucru, însă cei care doresc mai mult le pot înlocui. Trebuie menționat faptul că unitatea SSD din stânga stă prea aproape de una dintre conductele de transfer termic ale sistemului de răcire, temperatura maximă măsurată fiind de 65 de grade chiar dacă ASUS a amplasat niște elemente de transfer termic pentru a ajuta la disiparea căldurii.

Accesul la componentele interne este ceva mai dificil decât de la alte laptopuri deoarece mai întâi trebuie desfăcut piciorul sistemului de răcire, care este fixat cu patru șuruburi, abia după acest pas fiind posibilă înlăturarea capacului inferior. Toate șuruburile sunt vizibile, însă acestea au mai multe dimensiuni, deci trebuie puse la loc cu atenție. În interior, utilizatorul va avea acces la unicul slot de memorie, cele două unități SSD, baterie, difuzoare și sistemul de răcire.

ASUS a implementat patru profiluri energetic pe GX502, acestea fiind:

• Silent: prioritate pe nivelul de zgomot redus, procesorul și placa video sunt limitate (GPU limitat la 60W)
• Performance: un profil echilibrat cu procesor și placă video cu frecvențe normale, dar placa video este limitată la 80W
• Turbo: profil pentru putere maximă, procesorul are un TDP mai ridicat iar placa video beneficiază de un TDP între 90 si 105W și frecvențe mai mari cu 100 MHz pe nucleu și 130 MHz pe memorii
• Manual: la fel ca Turbo, dar permite ajustarea comportamentului ventilatoarelor și oferă opțiuni suplimentare de supra-tactare pentru placa video

Profilurile Turbo și Manual sunt disponibile doar atunci când laptopul este alimentat de la priză și sunt gândite pentru jocuri sau aplicații foarte pretențioase. Performance este profilul pentru uz general, iar Silent este gândit pentru redarea media sau alte activități banale.

Un laptop gândit pentru performanțe, Zephyrus S15 poate ataca fără nici o problemă un regim uzual de lucru, acestea fiind tăcut și rece, în special pe profilul Silent. Dacă îl folosiți astfel pe baterie, nu uitați însă să-l folosiți în modul Hybrid, utilizarea exclusivă a plăcii video NVIDIA diminuând semnificativ autonomia.

Trecând la sarcinile pretențioase, pentru care laptopul a și fost făcut, am testat sistemul cu CineBench R15 folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între acestea. Procesorul i7 s-a stabilizat la un TDP de circa 70W și frecvențe de 3,6 GHz, condiții în care temperaturile au atins 73 de grade iar scorul CineBench a fost de 1600 de puncte. Acesta atinge performanțe mai bune în primele cicluri, însă coboară apoi la valorile acestea.

Sub-alimentarea procesorului este blocată în mod implicit din BIOS, o măsură de protecție recentă împotriva atacului Plundervolt, însă am reușit să facem acest lucru cu o versiune mai veche de BIOS cu numărul 200. Laptopul s-a dovedit la stabil după o scădere de 80 mV a tensiunii de alimentare, scorurile CineBench urcând la 1700 de puncte. Există o opțiune Voltage Control în Advanced BIOS Settings, însă aceasta nu este compatibilă cu instrumente Windows precum XTU sau Throttlestop. Cu versiunea de BIOS retail 301, această sub-alimentare a dus la obținerea unor scoruri tot de 1700 puncte, frecvențe de 3,8 GHz, TDP de maximum 70W și ventilatoare mai puțin turate.

Trecerea la profilul Performance duce la rezultate similare, dar într-un regim de lucru mai silențios și cu temperaturi mai ridicate. Profilul Silent limitează însă procesorul la 35W, iar trecerea la alimentarea pe baterie duce la o limitare la 45W pentru modul Performance.

În teorie, i7-10875H poate atinge frecvențe de lucru de 4,3 GHz la o încărcare pe toate nucleele și 5,1 GHz la o încărcare pe un singur nucleu, laptopul de față atingând 3,8 GHz, respectiv 4,7 GHz cu un TDP de maxim 70W. Acest TDP este deja mai mare decât TDP-ul standard de 45W, și presupun că ar fi nevoie de un TDP de circa 100W pentru a atinge potențialul maxim, ceea ce este imposibil într-o carcasă subțire.

Trecând mai departe, se observă că i7-10875H oferă aceleași performanțe la un TDP de numai 35W (adică profilul Silent) pe care i7-9750H le oferea la 65W, ceea ce este impresionant. Trecând la profilul Turbo, noua versiune de laptop oferă sporuri de performanțe de 20-25% față de versiunea precedentă deja sub-alimentată, iar sub-alimentarea în cazul de față urcă acest câștig de performanță la 25-30%.

Pe de alta parte, noile Ryzen 7 și 9 implementate într-o carcasă mai compactă precum cea de pe Zephyrus G14 au reușit să învinga actualul i7-10875 la un consum energetic practic de două ori mai mic (35W, respectiv 70W), ceea ce arată că Intel încă are de recuperat pentru a ajunge din urmă noua platformă Zen2.

În concluzie, i7-10875 cu opt nuclee îi permite variantei actuale a laptopului Zephyrus S15 să-și depășească vizibil predecesorul de acum un an, însă în condițiile aceluiași consum energetic mare. În testele pe un singur nucleu sau jocuri, câștigul este minimal.

Am trecut apoi la teste mai dure, adică CineBench R20 și Prime95. În cazul Prime95, procesorul pornește în forță la 100W, dar coboară după 30 – 40 de secunde la cei 70W deja cunoscuți.

Trecând la testele combinate de CPU și GPU, Zephyrus S15 a trecut fără probleme de testul de stabilitate 3DMark, în timp ce Luxmark 3.1 a arătat un consum constat de peste 100W pe placa video, dar o scădere a TDP-ului pe CPU la 35W. Pe baterie, ambele componente sunt limitate în acest ultim test: 30W pe CPU, 20W pe GPU.

Am trecut apoi la suita noastră clasică de teste sintetice, prima dată cu profilul Turbo activat.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 20704 (Graphics – 23637, Physics – 22966);
• 3DMark 13 – Port Royal: 5479;
• 3DMark 13 – Time Spy: 9130 (Graphics – 8957, CPU – 10256);
• AIDA64 Memory test: Write: Read: 45189 MB/s, 34355 MB/s, Read: 46533 MB/s, Latency: 75.6 ns;
• Uniengine Superposition – 1080p Extreme: 5542;
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 17003;
• Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 40.30 average fps;
• PassMark: Rating: 7327 (CPU mark: 19465, 3D Graphics Mark: 13510, Disk Mark: 25665);
• PCMark 10: 6924 (Essentials – 10001, Productivity – 8919, Digital Content Creation – 10141);
• GeekBench 4.4.2 64-bit: Single-Core: 5735, Multi-core: 32247;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1267, Multi-core: 8284;
• CineBench R15 (best run): CPU 1838 cb, CPU Single Core 199 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 3854 cb, CPU Single Core 471 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 247.14 fps, Pass 2 – 106.72 fps;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 36.62 s.

Am refăcut apoi aceste teste pe profilul Silent, pentru a vedea comportamentul într-un regim de lucru tăcut.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 16484 (Graphics – 19325, Physics – 17487);
• 3DMark 13 – Time Spy: 7571 (Graphics – 7501, CPU – 7997);
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 13806;
• Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 33.27 average fps;
• PassMark: Rating: 5741 (CPU mark: 15971, 3D Graphics Mark: 11703, Disk Mark: 18297);
• PCMark 10: 5547 (Essentials – 8293, Productivity – 6900, Digital Content Creation – 8096);
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 972, Multi-core: 6884;
• CineBench R15 (best run): CPU 1451 cb, CPU Single Core 153 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2815 cb, CPU Single Core 370 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 49.22 s.

Se remarcă deci scăderi de 20 – 30 de procente, dar și scăderi semnificative de zgomot sub 40 dB.

În final, am refăcut unele teste cu profilul Turbo și procesorul sub-alimentat cu 80 mV.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 20824 (Graphics – 24133, Physics – 22499);
• 3DMark 13 – Time Spy: 9321 (Graphics – 9180, CPU – 10215);
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1261, Multi-core: 8271;
• CineBench R15 (best run): CPU 1863 cb, CPU Single Core 198 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 4026 cb, CPU Single Core 469 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 35.16 s.

Sub-alimentarea îi permite procesorului să funcționeze la temperaturi ceva mai mici, ceea ce îi permite plăcii video să se desfășoare puțin mai bine și să ofere scoruri ceva mai bune. Am încercat apoi sa îmbunătățesc overclock-ul făcut implicit de profilul Turbo (+100 MHz nucleu, +130 MHz memorii) urcând la +130 MHz, respectiv +150 MHz, însă sporul a fost minor și am renunțat.

Pentru cei interesați, am folosit și suita de teste pentru stații de lucru.

• Blender 2.82 – BMW Car scene- CPU Compute: 4m 50s (Silent), 3m 38s (Turbo), 3m 25s (Turbo UV);
• Blender 2.82 – BMW Car scene- GPU Compute: 1m 5s (CUDA), 33s (Optix);
• Blender 2.82 – Classroom scene – CPU Compute: 15m 46s (Silent), 11m 54s (Turbo), 11m 8s (Turbo UV);
• Blender 2.82 – Classroom scene – GPU Compute: 3m 9s (CUDA), 1m 49s (Optix);
• Luxmark 3.1 – Luxball HDR – OpenCL CPUs + GPUs score: CPU Not properly Supported;
• SPECviewerf 13 – 3DSMax: 173.74 (Turbo), 156.27 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Catia: 141.08 (Turbo), 118.15 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Creo: 164.8 (Turbo), 153.12 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Energy: 18.86 (Turbo), 13.67 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Maya: 191.49 (Turbo), 207.47 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Medical: 57.3 (Turbo), 44.97 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Showcase: 96.71 (Turbo), 94.2 (Silent);
• SPECviewerf 13 – SNX: 21.91 (Turbo), 19.27 (Silent);
• SPECviewerf 13 – SW: 84.34 (Turbo), 75.16 (Silent).

Rezultatele pot fi comparate mai jos cu cele obținute pe modelele Predator Triton 500 (RTX 2080 Super 90W), Zephyrus M15 (RTX 2070 Super 90W) și StudioBook Pro 15 (RTX Quadro 5000 80W) pentru a vedea cum se compară această implementare cu cea de pe alte modele din același eșalon superior al performanței.

Trecând la jocuri, am folosit mai multe titluri DirectX 11, DirectX 12 și Vulkan în modurile Manual, Turbo și Performance, atât la rezoluția FullHD a ecranului, cât și 4K pe un monitor extern.

Capturile de ecran din HWInfo de mai jos arată comportamentul în Farcry 5, Red Dead Redemption 2 și Witcher 3 cu modul Turbo activat.

Se vede că procesorul atinge peste 85 de grade în FarCry 5 și peste 80 în Witcher 3 și Red Dead Redemption 2, în timp ce placa video atinge puțin peste 80 de grade în condițiile în care ventilatoarele sistemului de răcire ating un nivel de zgomot de 50 – 51 dB. Aceste temperaturi nu sunt neașteptate ținând cont de carcasa îngustă, și chiar sunt ceva mai bune decât pe alte laptopuri similare.

Ridicarea laptopului de pe masă nu aduce nici o schimbare, acesta fiind ridicat deja de piciorul de susținere, iar setarea manuală a ventilatoarelor la turația maximă nu a avut nici ea vreun efect, modul Turbo ridicându-le singur la maximul de 6600 – 6700 rpm. Utilizarea unui monitor extern nu a afectat rezultatele.

Atenție însă, utilizarea laptopului cu capacul închis nu este recomandată deoarece admisia aerului este obstrucționată iar temperaturile interne ating rapid limita de throttling.

Cu modul Turbo și procesorul sub-alimentat, procesorul merge la temperaturi mai mici cu câteva grade și îi permite plăcii video să atingă frecvențe mai mari, îmbunătățirea fiind de 3 – 5 procente.

Utilizarea jocurilor cu profilul Performance activat duce la scăderea nivelului de zgomot la 44 – 45 dB, dar și la scăderea performanțelor cu circa 10 procente concomitent cu creșterea temperaturilor interne. Un profil energetic bun pentru lucru, Performance nu este însă recomandat pentru jocuri.

Utilizarea profilului Silent pentru jocuri reduce și mai mult zgomotul la numai 36 – 37 dB, însă limitează și mai mult procesorul la numai 15 – 18W și placa video la numai 50 – 60W. Multe jocuri pot funcționa încă suficient de bine în acest mod, însă, cu versiunea actuală de BIOS, profilul este prea agresiv și reduce frecvențele normale de lucru ale nucleului grafic de 735 MHz la numai 300 MHz imediat ce temperatura atinge 78 de grade, acestea fiind restabilite după o scădere la 70, iar ciclul se repetă astfel și afectează fluiditatea.

Probabil că acesta este un bug în versiunea 301 de BIOS deoarece vechea versiune 200 nu avea acest comportament. În acest caz, placa video stătea constant la 60W, e drept, cu ventilatoarele mergând ceva mai repede, dar permite o funcționare fluidă, în timp ce versiunea 301 aduce fluctuații enervante ale numărului de cadre pe secundă.

Utilizarea jocurilor pe baterie nu este posibila, placa video fiind limitată la 300 MHz și oferind un număr prea mic de cadre pe secundă chiar și cu setări de calitate minime.

Privind în ansamblu, ROG Zephyrus S15 este un laptop performant pentru gama sa care depășește cu 20 –25 de procente performanțele CPU ale generației anterioare și cu 10 procente performanțele grafice de anul trecut, fiind totodată mai rece și mai tăcut. În același timp, noua versiune este însă și semnificativ mai scumpă, ceea ce este un criteriu greu de trecut cu vederea.

Răcire, conectivitate, audio și altele

Sistemul de răcire al generației anterioare a fost puțin îmbunătățit, acesta aducând în plus plăcuțe metalice de transfer termic pentru etajul de alimentare și northbridge. În plus, ASUS a folosit acum metal lichid pentru contactele dintre CPU și radiatoarele lor, ceea ce asigură un transfer de energie mai bun. O contribuție aduce și placa video cu consum ceva mai scăzut, RTX 2080 din modelul de față având un consum maxim de 105W, față de cei 115W ai plăcii video RTX 2070 de la generația anterioară.

Chiar și cu aceste îmbunătățiri, temperaturile interne sunt încă destul de mari. Pe profilul Turbo, procesorul atinge peste 85 de grade în FarCry 5 și peste 80 în Witcher 3 și Red Dead Redemption 2, în timp ce placa video atinge puțin peste 80 de grade în condițiile în care ventilatoarele sistemului de răcire ating un nivel de zgomot de 50 – 51 dB. Pe profilul Performance, nivelul de zgomot scade la 44 – 45dB, însă performanțele scad și temperaturile cresc, iar pe Silent, nivelul de zgomot ajunge la numai 36 – 37 dB, dar cu penalizări mari de performanță.

Temperaturile externe trec de 50 de grade în cea mai caldă zonă, cea de lângă conductele de transfer termic, dar se învârt în jurul valorii de 40 de grade în zona tastelor WASD si direcționale, ceea ce este confortabil și în cursul sesiunilor de jocuri mai îndelungate. Partea inferioară este mai rece, parțile mai fierbinți fiind ascunse de placa de magneziu care acoperă zona inferioară internă.

Ventilatoarele sunt mereu active, însă se învârt în tăcere pe profilurile Silent sau Performance și nu sunt deranjante nici măcar într-o cameră liniștită, însă activarea profilului Turbo le va face perfect sesizabile.

• Turbo – 50-51 dB în jocuri (50 dB Armoury Crate), 48-49 dB în Cinebench;
• Performance – 44-45 dB în jocuri (44 dB Armoury Crate), 44-45 dB în CineBench;
• Silent – 36-38 dB în jocuri (35 dB Armoury Crate), 35-37 dB în CineBench, 25-30 dB în uz banal.

Conectivitatea este asigurată de o interfață wireless Intel AX201, care oferă Wi-Fi 6 și Bluetooth 5, și o interfață de rețea Gigabit Ethernet. Interfața wireless s-a comportat bine în orice scenariu, neremarcându-se probleme cu stabilitatea semnalului sau cu ratele de transfer.

Sistemul audio oferă două difuzoare amplasate pe marginile capacului inferior, acestea având o prestație modestă. Nivelul sonor de 83 – 85 Db și lipsa distorsiunilor sunt aspecte pozitive, însă acestea sub subminate de calitatea modestă a sunetului și de lipsa frecvențelor joase. După cum ziceam, camera Web lipsește, însă sunt oferite două microfoane amplasate sub ecran.

Baterie și autonomie

Bateria din Asus ROG Zephyrus S15 are o capacitate de 76 Wh, cea mai mică din gama asta, deci nu este de mirare că nici autonomiile nu sunt impresionante cu tot cu NVIDIA Optimus.

• 4h – editare text Google Docs, Silent Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
• 6h – redare video FullHD YouTube, Silent Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
• 6h – redare video Netflix, Silent Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
• 3h:30m – navigare Web intensivă, Performance Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
• 1h – jocuri (Witcher 3), Performance Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit, no fps limit.

Utilizarea ecranului în modul 60 Hz aduce o îmbunătățire semnificativă a autonomiei, utilizatorul câștigând în medie cam o oră în plus, modul 300 Hz fiind însă oricum activat doar atunci când alimentarea se face de la priză.

• 5h – redare video FullHD YouTube, 300 Hz, Silent Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
• 5h – redare video Netflix, 300 Hz, Silent Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;

Utilizarea plăcii video NVIDIA pe baterie nu este o idee prea bună, autonomiile fiind de cel mult două ore de lucru și trei ore de redare video.

Laptopul este însoțit de un încărcător de 240W cu dimensiuni relativ compacte. Alimentarea prin intermediul portului USB-C este posibilă, însă sistemul este limitat doar la profilul Performance și deci doar la lucrul în aplicații sau redare media, nu și jocuri.

Preț și disponibilitate

Asus Zephyrus S15 GX502LXS este disponibil local în acest moment. Versiunea testată în acest articol are un preț de circa 15.000 lei, în timp ce versiunea cu RTX 2070 Super 115W și 16 GB RAM va avea un preț de circa 13.000 lei.

Pentru mai multe detalii despre disponibilitate, stocuri și prețuri puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Update-ul 2020 al series Zephyrus S15 reprezintă o rafinare a versiunii din 2019, cu mici schimbări la capitolul design și tastatură, și un update la nivelul specificațiilor hardware, ecranului și conecticii.

În comparație cu versiunea 2019 ce putea fi echipată cu procesor 6Core i7 și grafică Nvidia RTX 2070 în cazul versiunii de top, modelul 2020 primește un procesor 8Core și un cip RTX 2080 Super, aspecte ce se traduc într-un spor de performanțe de circa 20-25% în taskuri complexe și circa 10% în jocuri, coroborate cu ușoare reduceri ale temperaturilor și zgomotului ventilatoarelor.

De altfel, Zephyrusul S15 este cea mai performantă configurație RTX 2080 Super testată de noi în segmentul ultraportabilelor, aici contribuind major profilele de putere atent optimizate și soluția de răcire complexă.

Chiar și așa, însă, S15-le se încălzește în continuare destul de puternic și rulează destul de zgomotos pe modul Turbo. Desigur, optarea pentru profilele de putere Performance sau Silent limitează zgomotul ventilatoarelor, dar cu o reducere a performanțelor, fapt ce neagă utilitatea cipului RTX 2080 Super, pentru care va trebui să plătiți suplimentar o sumă consistentă. Modelul 2020 este în acest moment cu circa 5000 de lei mai scump decât versiunea RTX 2070 din 2019, și mai scump decât opțiunea RTX 2070 Super a mai accesibilei game Zephyrus M15 2020, astfel că vă recomandăm sa analizați cu atenție dacă o configurație RTX 2080 Super este cu adevărat ceea ce vă trebuie, sau nu.

În cazul în care decideți că da, doriți cel mai performant laptop compact cu cel mai performant hardware al momentului, Zephyrus-ul S15 reprezintă la acest moment unul dintre principalii pretendenți la acest titlu, alături de mai piperatul Zephyrus Duo tot de la Asus, dar și de o serie de alte laptopuri portabile cu specificații similare, precum Acer Predator Triton 500 sau Razer Blade 15 Advanced, fiecare cu propriile puncte forte și neajunsuri.

Pro:

• compact, ușor și bine clădit
• actualizare cu design mai simplu și Thunderbolt 3
• tastatură tăcută și rapidă
• ecran de 300 Hz cu Optimus și GSync
• performanțe bune și profiluri bine gândite
• mai rece și mai tăcut decât versiunea anterioară
• specificații actualizate și ușor de îmbunătățit

Contra:

• control slab asupra iluminării AAS
• fără card reader, webcam sau senzor biometric
• cald și gălăgios în jocuri, mai ales pe modul Turbo