Asus ROG Zephyrus M15 review și teste (GU502LWS – Core i7, RTX 2070 Super)

În acest articol vom analiza în detaliu seria Zephyrus M15 a celor de la Asus, una dintre cele mai bine echilibrate linii de notebook-uri portabile performante ale momentului.

Gama M15 2020 este disponibilă într-o plajă largă de configurații, cu un preț de plecare de sub 7000 de lei pentru versiunea de bază cu procesor Intel i7, grafică Nvidia GTX 1660Ti și un ecran de 144 Hz, și urcând spre circa 12000 de lei pentru modelul de top, cu același tip de procesor Intel i7 6Core, dar cu grafică Nvidia RTX 2070 Super și ecran 4K UHD.

Aceasta din urmă este și versiunea testată de noi, una ce se adresează cu precădere profesioniștilor din domeniul graficii, ce vor beneficia de ecranul UHD cu acoperire coloristică 100% Adobe RGB, însă majoritatea aspectelor tratate în acest articol se aplică tuturor configurațiilor. De altfel, M15-le este poate cu atât mai interesant în versiunile sale de bază și de mijloc, acolo unde combinația dintre hardware-ul performant, răcirea adecvată, construcția solidă și ecranul rapid îl fac o excelentă opțiune de laptop multivalent, menit muncii în mare parte din timp, și jocurilor în timpul liber.

Pe larg, cu bune și cu rele, discutăm în rândurile de mai jos.

Specificații Asus ROG Zephyrus M15 GU502LWS

Construcție și design

ASUS oferă laptopul Zephyrus M15 în trei variante de design. Versiunea Brushed Black folosește o carcasă fabricată din aliaj de magneziu și un capac din aluminiu șlefuit ornat cu un logo ROG de culoare neagră, adică același design văzut la generația anterioară și la noul Zephyrus S15. Totodată, acesta preia și tastatura RGB cu iluminare independentă pe fiecare tastă văzută la cel din urmă.

Pe de altă parte, versiunile Prism Black și Prism Gray folosesc aceeași carcasă din magneziu, însă oferă o tastatură RGB cu iluminare pe zonă și un exterior redesenat. Vechea siglă ROG de mari dimensiuni a fost înlocuită cu una mai mică și mai subtilă amplasată într-un colț, la fel ca la Zephyrus G14, iar capacul acoperit cu un model format din mici puncte care-și schimbă culoarea în funcție de unghiul luminii care cade pe ele. Materialul de construcție al capacului este acum plasticul, iar acest artificiu de design face ca cele două versiuni Prism să fie cu un milimetru mai groase decât versiunea Brushed Black.

Noi am testat versiunea Prism Black, însă recomandarea noastră merge în primul rând către versiunea Prism Gray, deoarece aceasta va ascunde mai bine urmele de amprente.

Un laptop compact de 15”, Zephyrus M15 este și ușor, acesta având două kilograme pentru cea mai dotată configurație. Atât carcasa, cât și capacul, sunt bine ranforsate și se torsionează neglijabil, iar ASUS nu a uitat și de ergonomie, laptopul având muchii și colțuri rotunjite care nu deranjează încheieturile și piciorușe cauciucate ferme.

Capacul inferior este fabricat din plastic, nu din aliaj de magneziu ca la Zephyrus S15, însă acest aspect nu deranjează cu nimic. Pe acest capac inferior se remarcă picioarele de sprijin ceva mai înalte ca de obicei, ASUS urmărind să îmbunătățească astfel admisia sistemului de răcire, care preia aerul pe dedesubt și printre taste și-l aruncă pe spate și pe laterale.

Capacul este susținut de două balamale ferme, care îl mențin pe poziție fără probleme, dar totodată suficient de moi pentru a putea fi deschise cu o singură mână. Din păcate, unghiul maxim de deschidere a rămas de 145 de grade, iar butonul de Power cu iluminare și LED-uri indicatoare sub amplasate în continuare imediat sub ecran, fiind enervante în timpul redării video pe întuneric.

Difuzoarele nu s-au schimbat nici ele de la generația anterioară, fiind amplasate pe capacul inferior și oferind un sunet puternic, dar modest din punct de vedere al fidelității, utilizatorii urmând probabil să apeleze mai des la excelenta ieșire audio pentru căști.

Laptopul oferă în sfârșit conectivitate Thunderbolt 3 pentru date, video și încărcare, care se adaugă la panoplia de conectori USB-A, USB-C, HDMI și LAN. Porturile sunt amplasate în general pe muchia stângă, doar conectorii USB fiind amplasați în dreapta, iar singurele dotări care lipsesc sunt un cititor pentru carduri și un senzor pentru amprentă.

La fel ca în cazul întregii linii Zephyrus, laptopul nu oferă o cameră Web, ASUS oferind separat un model USB de bună calitate, dar care trebuie cumpărat deoarece nu este inclus în pachetul de bază.

Tastatură și touchpad.

ASUS folosește tastaturi de bună calitate pentru gama Zephyrus, iar implementarea de pe M15 este pe locul secund în topul preferințelor mele după cea de pe G14. Trebuie menționat încă o dată că modelul Brushed Black folosește tastatura văzută deja la Zephyrus S15, în timp ce modelele Prism folosesc o tastatură nouă.

Această nouă tastatură oferă iluminare RGB pe o singură zonă, nu iluminare individuală pentru fiecare tastă, însă beneficiază de un mecanism nou. Sistemul de iluminare este ceva mai puternic, însă este afectat de problema luminii care se strecoară pe sub taste, iar butoanele funcționale F1 – F12 sunt în sfârșit și ele iluminate, eliminând neplăcutul joc de-a ghicitul pe întuneric.

Noul mecanism este mai pe gustul meu decât ceea ce am văzut pe G15 și S15. Tastatura are în continuare o cursă scurtă, ceva specific laptopurilor subțiri moderne, însă mecanismul este mai moale și nu necesită atât de multă forță pentru activare, ceea ce va îmbunătăți atât viteza, cât și acuratețea.

Aranjarea tastelor este un tipică pentru gama Zephyrus: butoane mari și bine spațiate, un rând inferior de butoane ceva mai mari, taste direcționale reduse ca dimensiune și două blocuri suplimentare de funcții, unul în stânga-sus, iar altul în dreapta.

Touchpad-ul este identic cu ce am văzut pe liniile Zephyrus și StudioBook până acum. Fabricat din sticlă și oferind drivere Precision, acesta are dimensiuni medii și este amplasat central în raport cu carcasa, nu cu tasta Space. Acesta are o acuratețe foarte bună, este bine rigidizat și nu emite zgomote neplăcute la apăsare, iar butoanele sunt ferme, chiar dacă puțin cam dure.

Ecran

Noul Zephyrus M15 din 2020 este disponibil cu trei tipuri de ecrane: un FullHD cu rată de împrospătare de 144 Hz, un IPS FullHD de 240 Hz cu acoperire 100% sRGB și latențe de 3 ms și un IPS 4K 60 Hz cu acoperire 100% AdobeRGB.

Noi am testat ultimul model, gândit pentru profesioniștii care au nevoie de acuratețe coloristică și folosit, de altfel, și pentru stația de lucru portabilă ASUS StudioBook W500.

Ecranul are o strălucire bună pentru a face față în orice condiții, aceasta depășind 400 nits, nu are probleme cu uniformitatea sau bleeding-ul, iar ASUS oferă și o calibrare Pantone pentru a veni în ajutorul profesioniștilor, deși o calibrare suplimentară nu strică. Noi am făcut, iar aceasta a dus la o reducere a luminozității cu circa 10 procente, dar a rezolvat micile probleme de temperatură și gamma.

• Panel HardwareID: AU Optronics AUO31EB (B156ZAN03.1);
• Coverage: 99.8% sRGB, 99.3% AdobeRGB, 87.4% DCI P3;
• Measured gamma: 2.31;
• Max brightness in the middle of the screen: 413 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 1036:1;
• White point: 6900 K;
• Black on max brightness: 0.39 cd/m2;
• PWM: No.
• Response: ~14 GtG

Ecranul UHD are un consum energetic mare și nu este gândit pentru jocuri. Cei care urmăresc să se joace ar trebui să opteze mai degrabă pentru ecranul IPS FullHD 240 Hz, același de pe Zephyrus G15 sau Zephyrus S și M de anul trecut. Acest ecran este de asemenea și mai ieftin, amatorii de jocuri putând economisi și câteva sute de euro. Cei care optează pentru acesta se pot aștepta la aceste caracteristici.

• Panel HardwareID: Sharp SHP14F4 (LQ156M1JW16);
• Coverage: 99% sRGB, 70.5% AdobeRGB, 72.6% DCI P3;
• Measured gamma: 2.23;
• Max brightness in the middle of the screen: 347 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 1199:1;
• White point: 7200 K;
• Black on max brightness: 0.29 cd/m2;
• PWM: No.
• Response: ~6s GtG.

Modelele inferioare de Zephyrus M15 vin cu un ecran FullHD 144Hz despre care ASUS nu dă prea multe detalii. Din câte văd, se pare că acesta este modelul inclus și pe G15, ceea ce-l face de evitat deoarece oferă o acuratețe coloristică sRGB de numai 62 de procente, deci are culori spălăcite, la care se adaugă limitări legate de latență și ghosting.

Configurație și performanțe

Configurația testată de noi este una de vârf pentru Zephyrus M15, modelul GU502LWS oferind un procesor Intel Core i7-10750H, 32 GB de memorie DDR4 3200 MHz, unitate de stocare SSD cu capacitate de 1 TB și interfața grafică duală: Nvidia RTX 2070 Super și Intel UHD.

Inainte de a trece la teste, trebuie să menționăm că exemplarul de față este un de pre-producție testat cu driverele și software-ul disponibil la jumătatea lunii mai ((BIOS 301, Armoury Crate 2.7.8, GeForce Game Ready 445.87), însă nu credem că versiunile comerciale vor aduce vreo schimbare semnificativă.

Zephyrus M15 de anul acesta este bazat pe procesoarele din generația a zecea Intel Comet Lake H în configurații cu șase sau opt nuclee. Exemplarul nostru a oferit un procesor cu șase nuclee i7-10750H, cei care vor să vadă comportamentul celui cu opt nuclee i7-10875H putând citi articolul despre Zephyrus S15 deoarece carcasa și sistemul de răcire sunt cam la fel.

i7-10750H este un procesor cu șase nuclee, la fel ca modelul i7-9750H folosit la generația anterioară, însă acesta poate atinge frecvențe mai mari în modul Turbo atunci când designul termic permite. Aceste frecvențe aduc cu sine și un consum mărit de energie, o problemă pentru întreaga generație din cauza procesorului de fabricație pe 14 nm, un aspect pe care-l vor analiza mai pe larg imediat.

Generația a zecea a procesoarelor Intel Core este compatibilă cu memoriile DDR4 cu frecvențe de 3200 MHz, însă în cazul de față a mers doar la 2933 MHz. Laptopul oferă 16 GB lipiti pe placa de bază și un DIMM de 16 GB DDR4 3200 MHz de la Micron, problema frecvenței mai scăzute fiind neclară în acest moment deoarece Zephyrus S15 nu a avut un astfel de comportament.

Unitatea de stocare este un Intel 660p, un model de SSD din gama medie cu conectare M.2 și interfață PCIe 4x. Acesta este suficient de rapid pentru jocuri sau aplicații pretențioase, însă cei care vor mai mult în pot înlocui liniștiți deoarece laptopul oferă doi conectori M.2 cu opțiune RAID0 sau RAID 1.

Trebuie menționat faptul că unitatea SSD amplasată în locașul din stânga stă prea aproape de una dintre conductele de transfer termic ale sistemului de răcire, temperatura maximă măsurată fiind de 45-50 de grade. Aceasta nu este deci tot atât de mult încălzită nedorita ca la TUF A15 sau Zephyrus G14, iar dacă folosiți o singură unitate de stocare SSD, o puteți amplasa mai bine în locașul din dreapta.

Placa video este Nvidia RTX 2070 Super în implementarea Max-Q, aceasta având un TDP ajustabil între 60W pentru modul Silent și 105W pentru modul Turbo. Sistemul de răcire este suficient pentru a-i acoperi nevoile, acesta fiind la fel ca cel de pe Zephyrus S15, care a ținut sub control un RTX 2080 Super Max-Q și fiind conceput inițial pentru mai gurmandul RTX 2070 de 115W încă de acum un an.

Accesul la componentele interne este banal, necesitând doar desfacerea unor șuruburi cu dimensiuni diferite și înlăturarea capacului inferior. Utilizatorul va avea acces la unicul locaș pentru RAM, la cele două locașuri pentru unitățile de stocare M.2, la interfața wireless, la baterie, la difuzoare și la sistemul de răcire.

ASUS a implementat patru profiluri energetic pe Gu502, acestea fiind:

• Silent: prioritate pe nivelul de zgomot redus, procesorul și placa video sunt limitate (GPU limitat la 60W)
• Performance: un profil echilibrat cu procesor și placă video cu frecvențe normale, dar placa video este limitată la 80W
• Turbo: profil pentru putere maximă, procesorul are un TDP mai ridicat iar placa video beneficiază de un TDP între 90 si 105W și frecvențe mai mari cu 100 MHz pe nucleu și 130 MHz pe memorii
• Manual: la fel ca Turbo, dar permite ajustarea comportamentului ventilatoarelor și oferă opțiuni suplimentare de supra-tactare pentru placa video

Profilurile Turbo și Manual sunt disponibile doar atunci când laptopul este alimentat de la priză și sunt gândite pentru jocuri sau aplicații foarte pretențioase. Performance este profilul pentru uz general, iar Silent este gândit pentru redarea media sau alte activități banale. Placa video poate fi supra-tactată suplimentar, însă nu veți obține prea mult deoarece profilul Turbo este deja optimizat la sânge.

Un laptop gândit pentru performanțe, Zephyrus M15 poate ataca fără nici o problemă un regim uzual de lucru, acestea fiind tăcut și rece, în special pe profilul Silent.

Trecând la sarcinile pretențioase, pentru care laptopul a și fost făcut, am testat sistemul cu CineBench R15 folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între acestea. Procesorul i7 s-a stabilizat la un TDP de circa 63W și frecvențe de 3,8 GHz, condiții în care temperaturile au atins 78 de grade iar scorul CineBench a fost de 1200 de puncte. Acesta atinge performanțe mai bune în primele cicluri, când TDP-ul ajunge la 95W, însă apoi întră în acțiune o limitare la cel mult 70W.

Sub-alimentarea procesorului este blocată în mod implicit de BIOS, o măsură de protecție recentă împotriva atacului Plundervolt, însă am reușit să facem acest lucru din setările manuale oferite de acesta. Laptopul s-a dovedit la stabil după o scădere de 80 mV a tensiunii de alimentare, scorurile CineBench urcând la 1250 de puncte în condițiile în care TDP-ul a fost de 65W, frecvențele de 4 GHz iar temperaturile de 76 de grade.

Trecând la profilul Performance, am observat o limitare la 53W, cu scăderea inerentă de performanțe, dar și cu ventilatoare mai tăcute și temperaturi mai mici. Silent limitează și mai mult TDP-ul maxim, la circa 45W, care este și limita impusă atunci când alimentarea se face de la baterie.

Conform specificațiilor, i7-10750H poate susține frecvențe Turbo de 4,3 GHz cu încărcare pe toate nucleele și 5,1 GHz cu încărcare pe un singur nucleu, însă noi am reușit doar 3,8 GHz, respectiv 4,7 GHz. Bazându-ne pe experiența cu alte modele i7, sub-alimentarea ar permite atingerea 4,1 GHz cu încărcare pe toate nucleele. Cu rezultatele actuale însă, performanța este doar medie și sub implementările i7-9750H din generația anterioară care permite sub-alimentarea. În cazul în care veți opta pentru procesorul cu opt nuclee i7-10875H, vă puteți aștepta la un spor de performanță de 20-25% în CineBench, după cum am văzut la Zephyrus S15.

Am trecut apoi la teste mai dure, adică CineBench R20 și Prime95. În cazul Prime95, procesorul pornește în forță la 85W, dar coboară după 30 de secunde la 63W.

În testele combinate de CPU și GPU, Zephyrus M15 a trecut fără probleme de testul de stabilitate 3DMark, în timp ce Luxmark 3.1 a arătat un consum constat de 90W pe placa video, în timp ce procesorul începe în forță și apoi se stabilizează la 45W. Pe baterie, atât placa video cât și procesorul trec constant de la frecvențe mari la unele limitate de throttle și invers, deci nu trebuie să vă așteptați la prea mult.

Am trecut apoi la obișnuita suită de teste sintetice cu profilul standard Turbo activat.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 17893 (Graphics – 21001, Physics – 17863);
• 3DMark 13 – Port Royal: 4964;
• 3DMark 13 – Time Spy: 8032 (Graphics – 8227, CPU – 7082);
• AIDA64 Memory test: Write: Read: 41487 MB/s, 39361 MB/s, Read: 46533 MB/s, Latency: 63 ns;
• Uniengine Superposition – 1080p Extreme: 5317;
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 16474;
• Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 35.54 average fps;
• PassMark: Rating: 5478 (CPU mark: 16272, 3D Graphics Mark: -, Disk Mark: 12437);
• PCMark 10: 5276 (Essentials – 9289, Productivity – 8555, Digital Content Creation – 5016);
• GeekBench 4.4.2 64-bit: Single-Core: 5483, Multi-core: 25425;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1225, Multi-core: 6449;
• CineBench R15 (best run): CPU 1390 cb, CPU Single Core 192 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 3100 cb, CPU Single Core 459 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 231.48 fps, Pass 2 – 83.68 fps;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 44.64 s.

Am refăcut apoi testele cu profilul Silent pentru cazurile în care trebuie să lucrați la un nivel de zgomot de sub 40 dB.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 14881 (Graphics – 18212, Physics – 14789);
• 3DMark 13 – Port Royal: 4198;
• 3DMark 13 – Time Spy: 6614 (Graphics – 6992, CPU – 5065);
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 14115;
• Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 28.68 average fps;
• PassMark: Rating: 3909 (CPU mark: 13009, 3D Graphics Mark: -, Disk Mark: 13392);
• PCMark 10: 3924 (Essentials – 7322, Productivity – 6310, Digital Content Creation – 3549);
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 972, Multi-core: 5239;
• CineBench R15 (best run): CPU 1136 cb, CPU Single Core 151 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2580 cb, CPU Single Core 364 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 53.86 s.

Se observă scăderi de performanțe de 15-20% pentru procesor și placă video, însă și un nivel de zgomot de 39 dB, față de 51 dB cu Turbo activat.

Am refăcut apoi câteva dintre teste cu profilul Turbo, dar cu procesorul sub-alimentat cu 80 mV.

• 3DMark 13 – Fire Strike: 17998 (Graphics – 21156, Physics – 17890);
• 3DMark 13 – Time Spy: 8077 (Graphics – 8317, CPU – 6994);
• PCMark 10: 5263 (Essentials – 9263, Productivity – 8518, Digital Content Creation – 5014);
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1189, Multi-core: 6183;
• CineBench R15 (best run): CPU 1384 cb, CPU Single Core 189 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 3156 cb, CPU Single Core 460 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 42.64 s.

Am încercat să urcăm overclocking-ul pe placa video de la cei +100 MHz pe GPU si + 130 MHz pe memorii la 130 MHz, respectiv 150 MHz, însă câștigurile sunt insesizabile sau minore.

Am făcut apoi și testele cu suita de aplicații de lucru pentru cei interesați de comparațiile cu sistemele dedicate pentru așa ceva.

• Blender 2.82 – BMW Car scene- CPU Compute: 5m 48s (Silent), 4m 32s (Turbo);
• Blender 2.82 – BMW Car scene- GPU Compute: 1m 2s (CUDA), 32s (Optix);
• Blender 2.82 – Classroom scene – CPU Compute: 17m 45s (Silent), 14m 40s (Turbo);
• Blender 2.82 – Classroom scene – GPU Compute: 3m 8s (CUDA), 1m 52s (Optix);
• Luxmark 3.1 – Luxball HDR – OpenCL CPUs + GPUs score: CPU Not properly Supported;
• SPECviewerf 13 – 3DSMax: 167.52 (Turbo), 156.27 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Catia: 133.96 (Turbo), 118.15 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Creo: 161.88 (Turbo), 153.12 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Energy: 19.65 (Turbo), 13.67 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Maya: 195.7 (Turbo), 207.47 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Medical: 54.86 (Turbo), 44.97 (Silent);
• SPECviewerf 13 – Showcase: 93.21 (Turbo), 94.2 (Silent);
• SPECviewerf 13 – SNX: 19.79 (Turbo), 19.27 (Silent);
• SPECviewerf 13 – SW: 83.49 (Turbo), 75.16 (Silent).

Trecând la jocuri, am folosit mai multe titluri DirectX 11, DirectX 12 și Vulkan în modurile Manual, Turbo și Performance, atât la rezoluție FullHD, cât și 4K pe un monitor extern.

Capturile de ecran din HWInfo de mai jos arată comportamentul în Farcry 5, Red Dead Redemption 2 și Witcher 3 cu modul Turbo activat.

Se observă că procesorul atinge peste 85 de grade în FarCry 5 și peste 75 în Witcher 3 și Red Dead Redemption 2, în timp ce placa video atinge puțin peste 80 de grade în condițiile în care ventilatoarele sistemului de răcire ating un nivel de zgomot de 50 – 51 dB.

Ridicarea laptopului de pe masă a dus la o scădere a temperaturilor de 2 – 4 grade, aceeași scădere fiind văzută și la utilizarea unui ecran extern și dezactivarea lui intern. Laptopul este capabil să meargă cu capacul închis, o veste bună pentru cei care preferă periferice și monitor extern.

Utilizarea procesorului sub-alimentat cu profilul Turbo activat nu ajută prea mult în jocuri deoarece, dacă acesta atinge într-adevăr frecvențe mai mari, are tendința să sufoce placa video și să ducă la scăderi de performanță.

Rularea jocurilor cu profilul Performance activat scade nivelul de zgomot la 46 – 47 dB, în timp ce placa video este limitată la un TDP de 80W. De aceea, aceasta obține scoruri mai mici deși frecvențele sale maxime pot urca mai sus decât pe Turbo.

Utilizarea profilului Silent coboară nivelul de zgomot la 38 – 39 dB, dar performanțele scad și mai mult deoarece procesorul este limitat la 15 – 18 W iar placa video la 50 – 60 W. Cele mai multe jocuri încă merg acceptabil chiar și așa, și nu am remarcat probleme de throttling văzute la Zephyrus S15.

Spre deosebire de cazul lui Zephyrus S15, M15 este capabil să ruleze jocurile pe baterie. Placa video este limitată la 30W și frecvențe de 1000 MHz, necesitând limitarea la 60 fps, dar nu scade la frecvențe inacceptabil de mici de 300 MHz cum face S15.

Trăgând linie, Zephyrus M15 este un laptop performant pentru jocuri în clasa sa. Acesta este depășit de implementările Intel cu opt nuclee sau cele AMD, dar placa video RTX 2070 Super este lăsată să urce până la 105W, ceea ce o aduce la vreo 10 procente de performanță de implementările RTX 2080 Super precum cele de pe Zephyrus S15 sau Acer Triton 15 în cele mai multe jocuri.

Răcire, conectivitate, audio și altele

Sistemul de răcire de pe Zephyrus M15 este identic cu cel văzut la Zephyrus S15, acesta folosind două ventilatoare, multiple conducte de transfer termic și mai multe radiatoare, inclusiv pe etajul de alimentare și Northbridge. De asemenea, ASUS a folosit același compus termic cu metal lichid folosită și la S15, ceea ce îmbunătățește transferul de căldură.

Chiar și cu aceste îmbunătățiri, temperaturile interne sunt încă destul de mari. Pe profilul Turbo, procesorul atinge peste 85 de grade în FarCry 5 și peste 75 în Witcher 3 și Red Dead Redemption 2, în timp ce placa video atinge puțin peste 80 de grade în condițiile în care ventilatoarele sistemului de răcire ating un nivel de zgomot de 51 – 52 dB. Pe profilul Performance, nivelul de zgomot scade la 46 – 47 dB, însă performanțele GPU scad puțin iar temperaturile sunt oarecum la fel, iar pe Silent, nivelul de zgomot ajunge la numai 38 – 39 dB, dar cu penalizări suplimentare de performanță.

Temperaturile externe trec de 50 de grade în cea mai caldă zonă, cea de lângă conductele de transfer termic, dar se mențin sub 40 de grade în zona tastelor WASD si direcționale, ceea ce este confortabil și în cursul sesiunilor de jocuri mai îndelungate. Capacul inferior atinge 60 de grade într-o zonă mică unde se află conductele de transfer termic, însă este suficient de rece în rest chiar și în jocuri.

Ventilatoarele sunt mereu active, însă se învârt în tăcere pe profilurile Silent sau Performance și nu sunt deranjante nici măcar într-o cameră liniștită, însă activarea profilului Turbo le va face perfect sesizabile.

• Turbo – 51-52 dB în jocuri (51 dB Armoury Crate), 51 – 52 dB în Cinebench;
• Performance – 46-47 dB în jocuri (46 dB Armoury Crate), 46-47 dB în CineBench;
• Silent – 38-39 dB în jocuri (38 dB Armoury Crate), 38-39 dB în CineBench, 25-33 dB în uz banal.

Conectivitatea este asigurată de o interfață wireless Intel AX201, care oferă Wi-Fi 6 și Bluetooth 5, și o interfață de rețea Gigabit Ethernet. Interfața wireless s-a comportat bine în orice scenariu, neremarcându-se probleme cu stabilitatea semnalului sau cu ratele de transfer.

Sistemul audio oferă două difuzoare amplasate pe marginile capacului inferior, acestea având o prestație modestă. Nivelul sonor de 83 – 85 Db și lipsa distorsiunilor sunt aspecte pozitive, însă acestea sub subminate de calitatea modestă a sunetului și de lipsa frecvențelor joase. După cum ziceam, camera Web lipsește, însă sunt oferite două microfoane amplasate sub ecran.

Baterie și autonomie

Bateria din Asus ROG Zephyrus M15 are o capacitate de 76 Wh, cea mai mică din gama asta, iar cum ecranul are rezoluție 4K, nu este de mirare că nici autonomiile nu sunt impresionante cu tot cu NVIDIA Optimus.

• 4h – editare text Google Docs, Silent Mode, ecran la 50%, Wi-Fi pornit;
• 5h:30m – redare video FullHD YouTube, Silent Mode, ecran la 50%, Wi-Fi pornit;
• 6h – redare video Netflix, Silent Mode, ecran la 50%, Wi-Fi pornit;
• 2h:30m – navigare Web intensivă, Performance Mode, ecran la 50%, Wi-Fi pornit;
• 1h – jocuri (Witcher 3), Performance Mode, ecran la 50%, Wi-Fi pornit, no fps limit.

Laptopul este însoțit de un încărcător de 240W cu dimensiuni relativ compacte. Alimentarea prin intermediul portului USB-C este posibilă, însă sistemul este limitat doar la profilul Performance și deci doar la lucrul în aplicații sau redare media, nu și jocuri.

Preț și disponibilitate

Asus ROG Zephyrus M15 GU502LWS nu este încă disponibil la data publicării acestui articol, dar ne așteptăm ca prețul acestei configurații de top să urce spre 12000 de lei.

În același timp, configurația de bază cu grafică Nvidia GTX 1660Ti și ecran de 144 Hz este diponibilă pentru mai puțin de 7000 de lei, un preț competitiv pentru un astfel de laptop. Atenție însă la ecran, acesta nu oferă acoperire coloristică grozavă, astfel că recomand orientarea spre versiunile cu ecranul de 240 Hz 3ms și 100% sRGB, ce vor fi disponibile în viitorul apropiat.

Pentru mai multe detalii despre prețuri, stocuri și disponibilitate, puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Update-ul 2020 al seriei Zephyrus M rafinează modelul din 2019, la rândul său unul dintre cele mai bune notebook-uri din segmentul portabilelor performante cu ecran de 15-inch.

Schimbările sunt la nivelul hardware-ului și opțiunilor de ecrane, răcirii, tastaturii și conecticii (acolo unde suportul Thunderbolt 3 și încărcarea pe USB-C au fost adăugate), și nu în ultimul rând, gama Zephyrus G15 este acum disponibilă într-o interesantă și prietenoasă opțiune de design cu puncte prismatice pe capac, mai puțin sussceptibilă la amprente decât versiunea cu exterior metalic.

Din punct de vedere al performanțelor, schimbările între generații sunt minore în gamele de bază, însă la vârf cipul grafic RTX 2070 Super oferă un boost față de opțiunea 2070 din 2019, iar memoria mai rapidă are și ea un cuvânt de zis în anumite aplicații. Toate acestea vin însă și cu un preț pe măsură, tocmai de aceea versiunile de mijloc oferă cel mai interesant raport preț/capabilități, în special cele cu ecran 240 Hz 3 ms și grafică RTX 2060, în momentul în care vor fi disponibile pe piață.

Una peste alta, Zephyrus-ul M15 primește recomandarea noastră, însă atenție la configurații și la mici particularități ce v-ar putea nemulțumi, precum ventilatoarele destul de zgomotoase în modul Turbo, sau lipsa unor dotări precum un webcam integrat sau senzori biometrici.

În același timp, M15-le nu duce lipsă de competitori, chiar dacă unii dintre cei disponibili la nivel internațional nu sunt de găsit și la noi. Chiar și așa, însă, MSI-ul GS66 Stealth sau Acer-ul Predator Triton 300 pot fi alternative de luat în seamă, fiecare cu propriile puncte forte și neajunsuri.

Pro:

• compact, ușor și bine clădit
• tastatură rapidă și tăcută, dar cu iluminare RGB generală
• capac cu design nou și Thunderbolt 3
• opțiuni bune și variate pentru ecran
• performanțe excelente și profiluri de putere optimizate bine

Contra:

• fără card reader, senzor de amprentă sau cameră Web
• sistem de răcire zgomotos în jocuri
• lumina tastaturii se strecoară pe sub butoane
• baterie mică și autonomie mică, în special pentru ecranul 4K