Lenovo ThinkPad P72 review – workstation performant cu ecran de 17-inch

În acest articol vom discuta despre un laptop diferit de cele tratate în general pe site, workstation-ul mobil ThinkPad P27 al celor de la Lenovo.

Acesta este un notebook de tip desktop-replacement, cu hardware performance, ecran de 17-inch, construcție robustă și dimensiuni destul de generoase, astfel că nu este neapărat genul de produs pe care să vreți să îl transportați de colo colo în mod normal.

El nu este nici un laptop pentru utilizare de zi cu zi sau pentru gaming, chit că face față cu brio și acestor cerințe, ci în primul rând un computer menit productivității și task-urilor solicitante din domenii precum programare, desing, editare de conținut multimedia sau inginerie.

ThinkPad-ul P72 este un produs mult schimbat față de generația precedentă P71, cu un design interior modificat, hardware de ultimă generație, opțiuni îmbunătățite de ecrane, o baterie mai mare și o tastatură nouă. Articolul de mai jos vă va împărtăși experiența noastră cu acest produs, cu bune și cu rele, pentru a vă ajuta să concluzionați dacă Thinkpad-ul P72 este notebook-ul de care aveți nevoie sau nu.

Specificații Lenovo ThinkPad P72

Ce ne-a plăcut

ThinkPad P72 este un laptop clădit ca un tanc și cam greu, așa cum ne-am fi așteptat oricum de la o stație de lucru mobilă cu ecran de 17”, însă este totodată mai compact și mai ușor decât modelele desktop replacement din trecut. Chiar și așa, vorbim totuși de un sistem cu o greutate de 3,4 kilograme și o amprentă de 41,6 x 28,1 centimetri, ceea ce înseamnă că acesta nu este în nici un caz un laptop pe care să-l luați cu voi zilnic fără prea multe bătăi de cap.

Laptopul Lenovo folosește o carcasă fabricată din plastic și metal. Șasiul intern și capacul inferior sunt fabricate din aliaj de magneziu și aluminiu, în timp ce interiorul și capacul ecranului sunt fabricate din material plastic. Tastatura este ranforsată așa cum trebuie și nu se torsionează nici măcar la o apăsare mai puternică, în timp ce capacul ecranului are doar o tendință slabă de torsiune, ThinkPad P72 fiind astfel unul dintre cele mai solide laptopuri disponibile pe piață.

Carcasa promite să reziste bine și la uzura inerentă care apare după o utilizare îndelungată. Materialul cauciucat cu care este acoperit exteriorul s-ar putea să cedeze în timp și să prezinte ciupituri și zgârieturi, însă materialele din zona interioară promit să reziste bine, chiar dacă probabil nu vor mai arăta la fel de bine după câțiva ani.

Designul simplu este unul standard pentru Lenovo, carcasa complet neagră având puține elemente colorate și doar câteva sigle. Butonul Power este însă permanent aprins, iar cum Lenovo s-a gândit să pună și restul indicatoarelor luminoase imediat sub ecran, cei care folosesc sistemul pe întuneric pentru vizionarea filmelor s-ar putea să fie deranjați de acest aspect. Ca orice alt laptop cu suprafețe negre, și Thinkpad P72 are probleme cu amprentele și mizeria, cei care vor să-și mențină stația de lucru într-o stare impecabilă urmând să apeleze destul de des la un șervețel textil pentru întreținere.

Ergonomia generală este foarte bună. Capacul ecranului este susținut de două balamale solide cu deschidere de 180 de grade. Acestea susțin fără probleme ecranul în orice poziție, însă sunt totodată suficient de moi pentru a permite deschiderea cu o singură mână. În ciuda dimensiunilor cam mici, piciorușele cauciucate de sprijin asigură o priză fermă pe birou, iar lipsa unui element de susținere în centrul capacului inferior nu este o problemă, deoarece este compensată de rigiditatea bună a șasiului.

Trebuie menționat însă faptul că, deși restpadul este foarte mare iar muchiile din zona sunt netezite, carcasa cam groasă face ca poziție de lucru să nu fie mereu perfectă, în special într-un spațiu de lucru mai înghesuit, iar colțurile s-ar putea să vă deranjeze încheieturile după o utilizate îndelungată.

Capacul inferior adăpostește grilele de admisie ale sistemului de răcire, care sunt ajutate și de fantele laterale, în timp ce aerul cald este împins către spate de fantele din zona balamalei. Difuzoarele sunt amplasate deasupra tastaturii după un grilaj fin din material plastic, nefiind deci afectate de suprafața de sprijin ca în cazul laptopuri cu difuzoare poziționate pe capacul inferior.

Deoarece spațiul carcasei este generos iar pretențiile de la o stație de lucru mobilă sunt mai mari, Lenovo nu a făcut concesii atunci când vine vorba de conectivitate. ThinkPad P72 oferă patru porturi USB 3.1 cu conector tip A, două porturi USB 3.1 cu conector tip C și compatibilitate Thunderbolt 3, HDMI 2.0, Mini Display Port, Ethernet și card reader SD.

Toți acești conectori sunt însă amplasați pe spate sau în partea dreaptă, ceea ce poate crea neplăceri în cazul în care folosiți multe cabluri. Dacă vă loviți de acest neajuns, va trebui să optați pentru o stație de andocare ThinkPad nou deoarece laptopuri din 2018 nu mai sunt compatibile cu conectorii speciali de pe modelele anterioare, iar în cazul în care cablurile de alimentare pentru laptop și stație sunt deranjate, va trebui să optați pentru mai scumpul ThinkPad Thunderbolt 3 Workstation Dock.

Lenovo ThinkPad P72 este oferit cu două tipuri de ecrane de 17,3”, un panou IPS cu rezoluție Full HD și un panou AHVA cu rezoluție UHD. Noi l-am testat pe primul deoarece configurația testată de noi este una de bază, însă vom vorbi și despre versiunea superioară UHD.

Panoul IPS fabricat de Innolux are o calitate rezonabil de bună, acesta oferind acoperire de 75 de procente pentru spectrul AdobeRGB și oferind luminozitate și contrast medii. Producătorul afirmă că panoul are o luminozitate de 300 nits, însă măsurătorile noastre au indicat o valoare maximă de 265 nits. Am remarcat de asemenea și light bleeding în zona colțurilor, iar uniformitatea luminozității a fost de circa 90% la un nivel al strălucirii de 100 nits.

Panoul este suficient de bine calibrat din fabrică, însă dacă doriți să corectați micile probleme de gamma și punct de alb, veți avea nevoie de ajutorul unui colorimetru. Reproducerea coloristică este suficient de bună pentru cele mai multe tipuri de activități, însă pentru editarea foto sau video veți avea nevoie de un ecran extern superior deoarece acoperirea AdobeRGB de 75% nu este suficientă.

• Panel HardwareID: Lenovo LEN4121 (Innolux N173HCE-E31);
• Coverage: 97% sRGB, 73% NTSC, 75% AdobeRGB;
• Measured gamma: 2.3;
• Max brightness in the middle of the screen: 265 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: ~810:1;
• White point: 7300 K;
• Black on max brightness: 0.33 cd/m2.
• PWM: N/A

În cazul în care doriți un ecran mai bun, dar opțiunea unui model extern nu este fezabilă, versiunea P72 cu ecran UHD oferă un panou fabricat de AUO cu strălucire de 400 nits și acoperire integrală AdobeRGB, la un preț cu circa 300 de euro mai mare. Mai bun decât ecranul UHD lent și pâlpâitor de pe generația anterioară P71, acesta nu este însă un panou cu o adâncime de culoare de 10 biți pe canal, așa cum ne lasă Lenovo să credem, ci un model pe 8 biți cu interpolare făcută cu Frame rate control (FRC).

După cum am menționat deja, configurația testată de noi este una de bază, care oferă un procesor Core i7-8750H, 16 GB RAM, o unitate de stocare SSD Samsung PM981 cu conectare NVMe și capacitate de 256 GB și o placă video Nvidia Quadro P2000 cu 4 GB de memorie. Cei mai pretențioși pot alege combinații superioare de procesor și placă video precum i7-8850H cu Quadro P3200, Xeon E-2176 cu Quadro P4200 și Xeon E-2186 cu Quadro P5200, 128 GB de memorie de sistem și unități de stocare SSD și HDD combinate care folosesc cei doi conectori M.2 și locașul de 2,5” cu conector SATA. Trebuie menționat că procesorul și placa video sunt lipite, însă memoria și unitățile de stocare pot fi schimbate.

Un sistem de categorie grea, ThinkPad P72 oferă performanțe excelente pentru aplicațiile de zi cu zi indiferent dacă este utilizat pe baterie sau alimentat direct. Cum nimeni nu cumpără un astfel de sistem pentru navigare Web și filme, vom sări direct la testele pretențioase pentru procesor și placă video.

În mod implicit, procesorul Core i7 este setat cu o limită Turbo Boost Power Max de 60W, iar testul CineBench R15 s-a stabilizat la această valoare după mai multe cicluri, excepție făcând în ocazionalele salturi la 78W date de Turbo Boost Short Power Max. Astfel, frecvențele procesorului s-au stabilizat la 3,1 – 3,2 GHz, temperaturile au urcat la 80 de grade, iar nota din testul CineBench R15 a fost de 1000 de puncte.

Subalimentarea procesorului ne-a permis reducerea tensiunii de alimentare cu 150 mV. În aceste condiții, cu un TDP maxim de 60W și temperaturi maxime de 80 de grade ca și în cazul anterior, frecvențele maxime ale procesorului au urcat la 3,5 – 3,6 GHz iar scorul CineBench R15 a urcat și el la 1150 de puncte.

Cum procesorul i7-8750H are frecvențe maxime de 3,6 GHz pe toate nucleele, această scădere a tensiunii de –150 mV este și cea mai mare care are sens, orice optimizare suplimentară lovindu-se de limitele electronice ale procesorului. Nici modificarea Turbo Max și Short Turbo Max din utilitarul Intel Extreme Tuning Utility nu s-a soldat cu diferențe vizibile în modul de funcționare al procesorului, acesta oprindu-se invariabil la limita de 60W setată de Intel și Lenovo.

În concluzie, ThinkPad P72 nu a oferit performanțe remarcabile la setările din fabrică, însă subalimentarea cu 150 mV a permis practic atingerea performanțelor maxime pe care le poate oferi un procesor i7-8750H.

• 3DMark 11: P9132 (Graphics: 8899, Physics: 11435);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 6256 (Graphics – 6914, Physics – 15636);
• 3DMark 13 – Time Spy: 1408 (Graphics – 2175, CPU – 6153);
• PCMark 08: Home Conventional – 3939;
• PCMark 10: 4899;
• PassMark: Rating: 65676, CPU mark: 13697, 3D Graphics Mark: 6214;
• GeekBench 3.4.2 32-bit: Single-Core: 4028, Multi-core: 21584;
• GeekBench 4.1.1 64-bit: Single-Core: 5018, Multi-core: 19966;
• CineBench R15 (best run): OpenGL 148.64 fps, CPU 1069 cb, CPU Single Core 170 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 203.82 fps, Pass 2 – 69.71 fps.

Cu procesorul subalimentat cu 150 mV, rezultatele se prezintă astfel:

• 3DMark 11: P9210 (Graphics: 8941, Physics: 11901);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 6279 (Graphics – 6918, Physics – 16747);
• GeekBench 4 64-bit: Single-Core: 5003, Multi-core: 21841;
• CineBench R15 (best run): OpenGL 151.18 fps, CPU 1246 cb, CPU Single Core 170 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 205.02 fps, Pass 2 – 76.82 fps.

Laptopul Lenovo s-a comportat foarte bine și pe baterie, o veste bună pentru cei care obișnuiesc să lucreze departe de birou.

Cu setările implicite, TDP-ul procesorului este limitat la 50 – 52W, deci sub performanța maximă posibilă atunci când laptopul este alimentat direct de la priză, însă subalimentarea cu 150 mW a permis atingerea TDP-ului maxim de 60W și pe baterie. În acest mod de lucru, Turbo Boost Short Power Max nu a permis saltul peste 60W, ceea ce va limita ușor performanțele în anumite scenarii, însă această limitare nu se regăsește în utilizarea reală unde contează mai mult performanțele în regim susținut.

• 3DMark 11: P8827 (Graphics: 8608, Physics: 11579);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 5819 (Graphics – 6456, Physics – 16103);
• GeekBench 4 64-bit: Single-Core: 4984, Multi-core: 216301;
• CineBench R15 (best run): OpenGL 136.65 fps, CPU 1178 cb, CPU Single Core 170 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 200.72 fps, Pass 2 – 73.99 fps.

Placa video folosită de Lenovo este un Quadro P2000 în implementare standard, aceasta funcționând impecabil la frecvența maximă de Boost de 1607 MHz în permanență indiferent dacă alimentarea s-a făcut de la baterie sau de la rețea și indiferent dacă sarcinile au stresat doar placa video sau am solicitat și procesorul în același timp.

O placă video profesională pentru aplicații 3D și CAD, aceasta se situează la nivelul unui GTX 1050 Ti, însă este semnificativ mai scumpă, de aceea nu este recomandată pentru amatorii de jocuri. Am testat totuși cu câteva jocuri pentru a vedea comportamentul în sarcină combinată GPU + CPU, iar rezultatele se văd mai jos.

Subalimentarea procesorului nu a adus nici un beneficiu real pentru performanțele 3D, Quadro P2000 funcționând la aceleași frecvențe și temperaturi în ambele cazuri, însă a permis scăderea temperaturilor pe CPU cu 7 – 10 grade, ceea ce se traduce printr-un nivel de zgomot mai redus.

Modelul testat de noi este însă unul cu putere mai mică, deci rămâne de văzut cum se va comporta laptopul atunci când sunt folosite componente mai puternice. Mă aștept ca procesoarele Xeon să se comporte bine în majoritatea scenariilor, însă Lenovo ar trebui să permite atingerea unor temperaturi mai mari pentru a putea atinge frecvențe Turbo mari. În acest moment nu prea există însă teste cu modelele superioare NVIDIA Quadro P3200/P4200/P5200, deci cei care vor alege aceste configurații de vârf vor trebui să caute cu grijă teste relevante pentru a vedea dacă sporul de performanță și preț este justificat.

Inspectarea sistemului de răcire necesită dezasamblarea întregului laptop, de aceea am sărit peste această etapă. După cum se vede din imaginea oferită de Lenovo, ThinkPad P72 folosește un ventilator mai mic și o conductă de transfer pentru răcirea procesorului și plăcii video, dar și un sistem mai dotat cu două conducte și un ventilator mai mare care se ocupă de răcirea plăcii video și a etajului de alimentare.

Modelul testat de noi a fost tăcut și rece în sarcinile uzuale, ventilatoarele începând să se învârtă doar în cazul aplicațiilor mai pretențioase. Am remarcat un ușor zgomot emis de componentele electrice, însă acesta poate fi sesizat doar de aproape, laptopul oferind în ansamblu o funcționare lipsită de zgomot.

În aplicațiile intensive, ventilatoarele își măresc turația, însă zgomotul maxim emis a atins un nivel de 41 – 42 dB și nu îi va deranja pe cei din jur. Temperaturile maxime măsurate pe carcasă nu au depășit 44 de grade în zona procesorului, fiind astfel nederanjante, iar subalimentarea procesorului va permite atingerea unor valori și mai reduse.

Lenovo ThinkPad P72 folosește o baterie mare cu capacitate de 99Wh, aceasta fiind de altfel și limita maximă impusă de regulile de securitate aviatice. Deoarece configurația testată de noi este una mid-range, ecranul este doar Full HD iar placa video folosește Optimus, laptopul a reușit să ofere o autonomie mare în utilizarea uzuală sau în multitasking.

• 7h – editare text Google Docs, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 8h – redare YouTube Full HD, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 8h:20m – redare Netflix Full HD, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 8h – redare MKV 4K, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 5h – navigare Web intensivă, Better Performance Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 1h:15m – jocuri (Shadow of Mordor), Maximum Performance Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit.

Cei care au nevoie de ceva mai multă autonomie pot opta pentru modul Energy Saving din Windows, însă acesta face ca performanțele să aibă unele sincope deranjante. Cei care vor opta pentru configurații mai puternice trebuie să știe că ecranul UHD și componentele mai grumande vor afecta negativ autonomia, aceștia netrebuind să se aștepte la autonomii mai mari de 6 ore pentru redare video și 4 ore pentru aplicații.

Încărcătorul de 230W este masiv, însă ceva mai mic decât modelele similare oferite de alți producători. O încărcare completă de la 0 la 100% durează cam două ore.

Ce nu ne-a plăcut

La o primă vedere, tastatura lui P72 pare similară cu cea folosită pe modelele anterioare P70 și P71, însă în realitate avem de-a face cu o implementare diferită. Tastatura este ceva mai îngustă, iar acest aspect a dus la utilizarea unor taste mai înguste pentru tastele Alt din dreapta, Ctrl din dreapta, Print Screen, blocul de taste direcționale și blocul de taste funcționale PgUp, PGDw, Home, End și Insert. Aceste schimbări afectează atât modelele cu tastatură standard US, cât și modelele cu tastaturi localizate.

Această schimbare a generat destule comentarii negative în rândul potențialilor clienți, legitime dacă ținem cont că vorbim de un laptop gândit pentru productivitate. Cum generația anterioară P71 a avut o tastatură cu design special conceput, diferit de cel al modelelor ThinkPad de 15-inch, este regretabilă această decizie, în special în cazul unui model gândit pentru cei mai pretențioși utilizatori.

Dincolo de acest aspect, tastatura este una standard pentru linia ThinkPad și oferă butoane separate de spații generoase, butoane Fn și Ctrl inversate (pot fi setate pe dos din BIOS) și cunoscuta limitare la două taste care pot fi apăsate simultan (2-key rollover). Butoanele au o suprafață concavă și finisaj plăcut la atingere, cursa acestora fiind aâdncă și necesitând o apăsare fermă. O implementare cunoscută deja de la alte modele ThinkPad lansate în 2018, aceasta poate pune probleme utilizatorilor de tastaturi de laptopuri subțiri, precum autorul acestor rânduri, care nu a reușit să obțină o acuratețe ridicată în timpul utilizării nici măcar după o perioadă de acomodare îndelungată.

Touchpad-ul are dimensiuni mari și suprafață din sticlă, oferind deci o fricțiune ceva mai mare decât cunoscutele modele moderne acoperite cu sticlă. Acesta este fabricat de Elan și are drivere compatibile Precision, oferind astfel suport pentru controlul complex prin gesturi. Implementarea se comportă însă inconsecvent atunci când un deget este amplasat pe suprafața tactilă și se fac mișcări cu celelalte degete, însă cum touchpad-ul este însoțit de butoane fizice, probabil că aceasta nu va fi o problemă atât de mare.

Butoanele din partea de jos sunt ceva cam moi, însă sunt tăcute și plăcut de utilizat. Butoanele superioare, gândite pentru cei care preferă Trackpointul roșu amplasat între tastele B, G și H, sunt mai mari și au o cursă mai fermă. Sistemul de control este secondat de un senzor pentru amprente, care nu este prea rapid și mai dă rateuri din când în când, însă acesta este completat de o cameră infraroșie care se integrează cu Windows Hello și simplifică autentificarea.

Cei care intenționează să achiziționeze o configurație mai ieftină și să o îmbunătățească ulterior trebuie să fie atenți la anumite aspecte. După cum spuneam mai sus, memoria de sistem poate fi actualizată, însă doar două sloturi de memorie sunt amplasate după capacul de service, în timp ce celelalte două sunt ascunse după tastatură. În mod normal, înlăturarea tastaturii nu este o problemă la ThinkPad-uri, însă în cazul de față este o operațiune mai dificilă deoarece este nevoie de o unealtă specială sau multă atenție în manevarea unei șurubelnițe plate. Dacă nu vreți bătaie de cap, puteți comanda un laptop cu jumătate din memorie dorită, caz în care memoriile vor fi amplasate sub tastatură, și adăuga apoi alte memorii în locașurile ascunse după capacul de service.

Atenție însă în cazul configurațiilor pe care doriți să puneți cantitatea maximă de 128 GB RAM deoarece memoriile de 32 GB nu sunt ușor de găsit și vă puteți lovi și de probleme de compatibilitate. De asemenea, dacă achiziționați un model care are doar SSD, trebuie să știți că acesta nu are și cușcă de 2,5” și cablu de alimentare pentru HDD, acestea trebuind achiziționate separat. În final, bateria laptopului este încastrată, ceea ce va face cam dificilă înlocuirea atunci când aceasta va îmbătrâni și se va degrada.

Conectivitatea radio este asigurată de un cip Intel 9560 care oferă compatibilitate Wi-Fi 802.11ac și Bluetooth 5.0, acesta oferind un semnal stabil dar nereușind să atingă performațele văzute la alte modele similare. Cei care preferă conectivitatea Ethernet vor constata că mufa este amplasată cam prost, la mijlocul marginii laterale dreapta, iar cablul va sta mereu în cale.

Sistemul audio este amplasat deasupra tastaturii și nu poate fi ușor obturat precum în cazul implementărilor pe capacul inferior, însă acesta este singurul său aspect pozitiv deoarece puterea este destul de mică,  circa 75 dB, iar sunetul este mediocru deoarece nu prea are medii și joase. La fel de neimpresionantă este și camera Web, însă măcar aceasta este însoțită de două camere infraroșii folosite atât pentru autentificarea în Windows cât și pentru deplasarea automată a cursorului pe monitoarele secundare deoarece software-ul Lenovo urmărește mișcarea ochilor utilizatorului.

Preț și disponibilitate

Lenovo ThinkPad P72 va ajunge în viitorul apropiat în România, acesta fiind deja disponibil pe alte piețe din Europa. Configurația de bază cu procesor i7-8750H, 8 GB RAM, SSD de 256 GB, NVIDIA Quadro P600 și ecran Full HD va avea un preț de aproximativ 2000€. Cei care vor opta pentru configurații mai puternice trebuie să se aștepte la prețuri din ce în ce mai ridicate, modelul de vârf având un preț de circa 4000€.

Pentru stocuri și prețuri actualizate puteți intra aici sau aici.

Concluzii

ThinkPad-ul P72, și de altfel laptop-urile de tip workstation în general, sunt o opțiune menită celor pentru care performanțele, fiabilitatea, conectica și robustețea primează în fața unor aspecte precum prețul sau portabilitatea. Modelul de față bifează aceste cerințe, reușind să adauge și opțiuni bunicele de ecrane, o baterie de mare capacitate și o carcasă mai compactă decât cea utilizată în trecut, desigur, cu prețul renunțării la unitatea optică integrată.

Potențialii cumpărători se vor lovi însă de unele incoveniente, precum noua tastatură cu anumite taste miniaturizate, faptul că bateria este internă și nu poate fi ușor deconectată, sau lipsa clasicului conector pentru docking-station-uri Lenovo, fapt ce face P72-ul compatibil doar cu noile, piperatele și fițoasele docking-uri Thunderbolt 3. În plus, sistemul audio rămâne la fel de mediocru.

Pe lângă acestea, dacă doriți să vă cumpărați un astfel de produs din propriul buget, ar trebui să analizați cu atenție multiplele opțiuni de configurare, în condițiile în care upgrade-ul componentelor nu este atât de facil precum în cazul ThinkPad-urilor mai vechi, iar sistemul de răcire ar putea fi insuficient dimensionat pentru a ține în frâu versiunile de top. Astfel, versiunile de mijloc cu procesoare Core i7/Xeon și grafică Quadro P2000/P3200 sunt cele către care ar merge eventuala noastră recomandare, atât timp cât sunteți dispuși să acceptați neajunsurile menționate mai sus.

Pro:

• aspect simplu și construcție excelentă
• conectivitate bună
• ecrane cu o calitate suficient de bună
• performanțe excelente subvoltat
• sistem de răcire tăcut și eficient
• baterie mare și autonomie bună
• opțiuni de configurare bogate

Contra:

• tastatura compactă, cu multe butoane mici
• potențiale probleme de performanță pe configurațiile de top
• sistem audio slab
• reparare și înlocuire componente dificilă