NVIDIA Reflex – explicații și avantajul oferit în jocuri

Cu toții ne dorim performanțe cât mai bune în jocuri, ceea ce de multe ori se traduce prin cât mai multe framerates posibile la setările grafice dorite. Există totuși și alte aspecte pe care ar trebui să le aveți în vedere în cazul anumitor jocuri, mai ales în cazul celor competitive și rulate la un nivel ridicat, poate chiar profesional în eSports.

Un astfel de aspect este cel al latenței în jocuri (latency), sau altfel spus al timpului de așteptare dintre momentul în care înregistrați o acțiune (o mișcare de mouse, un click de mouse, o apăsare de tastă) și momentul în care acea acțiune se întâmplă propriuzis în joc, pe ecran. Acești timpi sunt de ordinul sutelor sau zecilor de milisecunde în cele mai multe cazuri, sau chiar de ordinul milisecundelor în anumite jocuri rapide.

Desigur, discuția pe subiect este lungă și complexă, timpii respectivi fiind influențați de o serie diversă de factori hardware și software, dar în cadrul acestui articol o vom aborda mai simplist din perspectiva a ce testăm noi deobicei, adică laptopuri de gaming, și vom introduce în discuție tehnologia NVIDIA Reflex menită să minimizeze acești timpi de așteptare prin activarea unei simple bife în meniul jocurilor, cu un efort minim de ajustare și testare a setărilor.

Laptopul pe care rulăm teste este unul dintre cele mai complete modele performante ale momentului, un Lenovo Legion Pro 7i cu cip grafic NVIDIA GeForce RTX 4090 16 GB ce rulează la 175 TGP, maximul posibil pe un sistem mobil, alături de un procesor Intel Core i9-14900HX, 32 GB RAM și stocare SSD rapidă. În plus, jocurile le testăm pe ecranul intern al acestui laptop, un panel IPS rapid cu rezoluție 2560 x 1600 px și suport NVIDIA GSync (un element important în discuție).

De menționat că datorită faptului că nu utilizăm un monitor extern sau periferice externe pentru aceste teste, ci tastatura și monitorul laptopului, nu putem utiliza funcționalitatea pe care NVIDIA o oferă pe anumite monitoare externe de gaming numită NVIDIA Reflex Latency Analyzer. În schimb, vom discuta în articol doar despre conceptul de Average PC Latency, pe care îl măsurăm cu funționalitatea oferită de aplicația NVIDIA GeForce Experience. Nu luăm astfel îm calcul conceptele de Peripheral Latency și Display Latency, care influentează la rândul lor rezultele finale și performanțele efective în jocuri. De altfel, pentru gaming în eSports, nici nu se pune problema utilizării unui laptop, ci a unui sistem dedicat cu mouse/tastatură și monitor specifice. Dar pentru gamerii obișnuiți, latența tot trebuie luată în calcul.

Conceptul de Average PC Latency este explicat amănunțit în acest articol în limba engleză și poate fi siplificat prin ceea ce vă ziceam la început, timpul scurs între momentul în care înregistrați o acțiune în joc, și momentul în care aceasta se întâmplă în joc, pe ecranul din fața voastră.

De menționat că acest aspect poate impacta masiv experiența în anumite jocuri, poate chiar mai mult decât ceea ce măsurăm deobicei în teste, adică numărul de fps. Clipul de mai jos oferă câteva exemple clare asupra modului în care latența afectează gameplayul in titlurile rapide.

Bun, acestea fiind spuse, să introducem în discuție tehnologia NVIDIA Reflex.

Cipurile grafice pot fi ajustate manual pentru a obține cele mai bune rezultate în jocuri. În cazul cipurilor NVIDIA, modificările au loc în NVIDIA Panel, iar un ghid actual pe subiect este disponibil aici. Totuși, unii dintre voi probabil nu veți fi dispuși să urmați un astfel de ghid și pași minuțioși pentru optimizare, astfel că veți juca jocurile pe setările standard. Și aici ajută tehnologia NVIDIA Reflex, menită să minimizeze latența unui sistem prin simpla bifare a unei opțiuni în meniul jocului. Desigur, în cazul jocurilor compatibile (majoritatea titlurilor actuale oferă această opțiune) și a cipurilor ce oferă suport pentru tehnologie (GeForce 900, RTX 3000, RTX 4000 și ulterioare).

Reflex este o suită de tehnologii hardware la nivelul cipului grafic și cipului G-SYNC, coroborate cu tehnologii software, menite să măsoare și să reducă latența în jocuri prin minimizarea cozii de randare a cipului grafic (GPU render que) și sincronizarea taskurilor atribuiteCPU-ului și GPU-ului, pentru a optimiza blocajele în procesare (sursa).

În general, optarea pentru funcția Reflex ar trebui asociată și cu folosirea modului G-Sync în panelul Nvidia și cu activarea vSync în jocuri. Ambele sunt în mod normal opțiuni default. VSync-ul este o opțiune ce introduce în mod normal extra latență, însă nu și în cadrul display-urilor cu refresh variabil și GSync. Desigur, puteți să optați pentru dezactivarea ambelor funcții, fapt ce poate duce la un spor de latență, dar care aduce în ecuație artefactele grafice de tip tearing, deranjant vizual și cu un posibil impact asupra gameplay-ului în shootere și alte jocuri foarte rapide.

Acum, impactul unei tehnologii precum Reflex este în mare parte vizibil în primul rând în jocuri cu acțiune extrem de rapidă, precum shootere sau MOBA sau strategii RTS, unde cateva milisecunde pot face diferența dintre victorie și eșec. Însă chiar și titlurile standard vor oferi o experiență de rulare mai fluentă prin minimizarea latențelor și timpilor de răspuns.

Tocmai de aceea am decis să testăm funcționalitatea tehnologiei NVIDIA Reflex în două jocuri AAA precum Cyberpunk 2077 și Black Myth: Wukong, dar și în câteva jocuri competitive precum Dota 2, Counter Strike 2 sau Apex Legends.

Iată care sunt rezultatele obținute, pe care le discutăm mai detaliat mai jos.

În primă fază am rulat Black Myth: Wukong în două versiuni de setări, una menită să ofere cea mai bună calitate a imaginii, și una menită să urce fps-urile spre limita de 240 Hz a ecranului de pe laptopul Lenovo.

În primul caz, obținem circa 50 fps cu un Average PC Latency de 75 ms și Average GPU Utilization la 95%+. Ulterior activăm opțiunea Frame Generation care automat introduce și Reflex, fapt ce duce la 80+ fps și Latență redusă la 60 ms. Important de menționat că Frame Generation este o tehnologie care prin definiție introduce latență în ecuație, generând prin AI frame-uri intermediare între două frame-uri randate de GPU. Despre DLSS și Frame Generation am discutat amănunțit în acest articol separat.

În cazul acestui joc nu avem o setare exclusivă pentru Reflex, așadar nu putem testa impactul Reflex fără Frame Generation. Dar îl testăm imediat în Cyberpunk.

Abordăm întâi cel de al doilea scenariu, cel în care avem o scădere a calității graficii afișate, dar o creștere semnificativă de fps și scădere a latenței: 160 fps si 22 ms latență fără FG, cu Average GPU Utilization la 75%, și 200+ fps cu 30 ms latență cu Frame Generation activ. Interesant că în acest caz opțiunea FG duce la o creștere a latenței. Diferențele de latență dintre cele două moduri se datorează încărcărilor diferite la nivelul GPU-ului, în primul caz sistemul fiind limitat de GPU (GPU bound), în vreme ce în al doilea caz GPU-ul nu este folosit la maxim.

Rezultate similare observăm și în Cyberpunk.

În cazul setărilor grafice maxime măsurăm circa 70 fps cu un Average PC Latency de 45 ms și Average GPU Utilization la 95%+. Cu Reflex dezactivat. Activarea Reflex în setări impactează pozitiv latența. Însă, activarea opțiunii Frame Generation duce la o creștere a latenței, în ciuda faptul ca Reflex este default activată în acest caz. Dar numărul de fps crește semnificativ spre 120 fps.

În cazul setărilor grafice de nivel mai redus, avem 130 fps cu un Average PC Latency de 20 ms și Average GPU Utilization la 70%+. Tot cu Reflex dezactivat. Așadar timpi de așteptare mai reduși, cauzați de încărcarea mai redusă pe GPU. Activarea Reflex este și aici vizibilă în teste, dar diferențele sunt mai mici decât în primul caz. Activarea Frame Generation duce la 220+ fps, cu latență de circa 30 ms.

Ambele jocuri arată cum latențele sunt impactate major de load-ul la nivelul cipului grafic, iar efectul tehnologiei Reflex va fi cu atât mai pronunțat cu cât această încărcare merge spre 100% GPU. Ceea ce înseamnă că Reflex va fi interesant de urmărit pe sisteme cu cipuri grafice medii sau mai slabe. Nu am testat acest aspect acum, dar știm din alte teste că acest fapt este adevărat, și că Reflex oferă impact notabil asupra latențelor pe configurații medii cu cipuri NVIDIA GeForce RTX 3060/4050/4060.

Mai departe trecem la jocurile competitive.

În Counter Strike 2 am testat iar două versiuni de setări, cu nivel grafic pe Very High și pe Low. În ambele cazuri obținem 220+ fps în joc, cu VSync activ, dar cu grade diferite de utilizare GPU: 80% pe Very High, 40% pe Low, și cu latențe ușor diferite.

Important de menționat că în acest joc latențele măsurate pe sistemul nostru performant sunt oricum excelente în orice situație, dar chiar și așa opțiunea NVIDIA Reflex are un impact (notabil procentual, dar minimal în termeni reali, de doar câteva milisecunde). Impactul va fi mai mare pe sistemele cu cipuri grafice mai slabe, ce împing mai sus utilizare GPU-ului.

Acest articol de pe Steam Community despre optimizarea latențelor și timpilor de răspuns în Counter Strike 2 merită și el citit de împătimiții acestui titlu.

Rezultate similare obținem și în Dota 2 și în Apex Legends, cu un impact de câteva milisecunde în urma activării opțiunii Nvidia Reflex. 

În concluzie, tehnologia Reflex a celor de la Nvidia funcționează și are un impact măsurabil în jocurile testate. Impactul respectiv este de ordinul a câteva secunde sau poate zeci de milisecunde în anumite cazuri, și este influențat puternic de caracteristicile totale ale sistemului pe care rulați jocul, precum și de setările grafice pe care alegeți să le folosiți. Un mix realist între acest aspecte va fi crucial în experiența finală de gameplay.

În linii mari, impactul Reflex este mai pronunțat în cazul sistemelor cu cipuri grafice medii sau de nivel mai scăzut, care în multe jocuri vor fi GPU bound chiar și pe setări grafice medii sau reduse. Pe sisteme de top cu RTX 4080/4090 sau cipuri viitoare din aceeași gamă, impactul Reflex este vizibil mai puțin și în special în cazul în care împingeți setările grafice spre maxim, și astfel utilizarea GPU-lui spre 100%.

Notă informativă: Acest articol a fost realizat cu sprijinul celor de la Nvidia.