Acer Predator Helios 300 review și teste (model 2019 – Core i7, RTX 2060)

Seria Predator Helios 300 a celor de la Acer include unele dintre laptop-urile de gaming cu cel mai bun raport preț/capabilități disponibile la nivel mondial, și în același timp unele dintre cele mai bine vândute astfel de produse în segmentul lor de preț.

Mijlocul lui 2019 aduce un update major al liniei Predator Helios 300.

Atât modelul de 15-inch, cât și cel de 17-inch, au fost regândite în totalite, cu un nou design exterior și interior, hardware de ultimă generație, un nou sistem de răcire, tastaturi cu iluminare RGB, ecrane IPS cu rată de refresh de 144 Hz și o baterie mai mare decât în cazul versiunilor precedente.

În cadrul acestui articol discutăm în spacial despre versiunea de 15-inch a Predatorului Helios 300 2019, seria PH315-52, cu bune și cu rele, în configurația cea mai interesantă dintre cele disponibile, cu procesor Core i7 și grafică Nvidia RTX 2060. Mare parte din articol este însă valabil și pentru versiunea ceva mai mare, Helios 300 PH317-53 cu ecran de 17-inch, pe care am analizat-o în detaliu în cadrul acestui articol.

Specificații Acer Predator Helios 300

Construcție și design

Versiunea din 2019 a laptopului Predator Helios 300 este complet reproiectată și are puține legături cu modelul anterior, Acer păstrând doar câteva particularități de design și elemente de marcă specifice game Predator.

Mai întâi de toate, noul Predator Helios 300 este mult mai compact, reducerea dimensiunilor fiind posibilă datorită utilizării unui ecran cu ramă îngustă. Acer nu a marșat în această direcția până la dimensiunile gamelor ultra-portabile, însă cu o amprentă de 366 x 255 milimetri, Helios 300 este mai mic decât competitorii precum Asus ROG Scar III, Lenovo Legion Y740 or the MSI GE63 Raider. Laptopul rămâne însă unul destul de greu cu cele 2,3 kilograme ale sale, iar versiunea cu stocare triplă testată de noi este cel mai masiv membru al familiei.

Această greutate este justificată însă de creșterea rigidității carcasei. Suprafața interioară este bine ranforsată și se deformează foarte puțin doar la apăsări puternice, deci nu veți avea probleme neplăcute cu torsiunea în zona tastaturii sau restpad-ului. Capacul ecranului, pe de altă parte, încă este sensibil la torsiune, fără a afecta însă și ecranul, dar aș recomanda totuși utilizarea unei huse de protecție atunci când luați laptopul în bagaje pentru a evita orice surpriză.

Foi groase de aliaj metalic sunt folosite pentru exteriorul capacului, interior și laterale, în timp ce plasticul dur este folosit pentru rama ecranului și capacul inferior. Cele două materiale sunt îmbinate bine, însă se observă totuși unele interstiții și colțuri mai ascuțite în zona frontală. Buza frontală este cam ascuțită, însă forma teșită nu o face foarte deranjantă în timpul utilizării, însă colțul din dreapta se îngroapă în încheietura mâinii în timpul tastării și mi-aș fi dorit ca Acer să fi desenat colțurile cu o curbură mai amplă după modelul Triton 500.

Din punct de vedere estetic, Predator Helios 300 este mai simplu decât predecesorul său, Acer alegând o temă bazată pe negru și albastru, optând pentru un interior complet negru (după ce ați înlăturat toate etichetele din zona restpad-ului) și ascunzând indicatoarele luminoase pe laterale. Capacul poartă însă cunoscuta siglă iluminată Predator care nu poate fi stinsă, aceasta fiind încadrată de două dungi albastre (din fericire, neiluminate), ceea ce face ca laptopul să fie puțin cam strident pentru un mediu care necesită sau impune sobrietate.

Noul Predator Helios 300 este un laptop practic. Suprafețele metalice au un finisaj moale și nu păstrează atât de multă mizerie și grăsime precum, să zicem, Nitro 7, însă carcasa tot necesită o curățare periodică la câteva zile, în special în zona touchpad-ului din plastic care este un magnet pentru amprente. Picioarele mari cu rugozitate ridicată oferă o aderență excelentă pe suprafața de sprijn, iar balamalele au un mecanism ferm dar cu mișcare lină, ceea ce permite deschiderea ușoară cu o singură mână până la unghiul maxim de 165 de grade dar și menținerea fermă a capacului în timpul deplasării laptopului.

Difuzoarele sunt încă amplasate pe capacul inferior, însă Acer le-a amplasat într-o zonă ușor înclinată pentru a reduce obstrucția propagării undelor și pentru a le face mai greu de obturat din greșeală. Redesenat a fost și sistemul de răcire, acesta având fante mari de admisie pe capacul inferior și pe laterale, precum și fante de evacuare pe spate.

Din punct de vedere al conectivității, Predator Helios 300 oferă cele mai multe dintre opțiunile necesare, mufele fiind amplasate toate pe laterale. Ieșirile video sunt însă amplasate în dreapta, cablurile acesta urmând să-i deranjeze pe utilizatorii de mouse, iar conectorul de alimentare este amplasat la mijlocul muchiei stângi pentru că partea dinspre spate este alocată sistemului de răcire. Laptopul nu oferă un cititor pentru carduri și nici compatibilitate Thunderbolt 3, iar conectorii USB-C nu oferă și funcția de încărcare.

Privind în ansamblu toate aspectele de construcție și design, noul Helios 300 este o actualizare majoră care poate sta fără rușine alături de rivalii din aceeași gamă. Bine construit și cu o ergonomie ridicată, Predator Helios 300 este tras puțin în jos de elementele decorative cam agresive care s-ar putea să nu fie pe placul unor potențiali utilizatori interesați.

Tastatură și touchpad

Versiunea din 2019 a laptopului Predator Helios 300 oferă o tastatură nouă, aceasta fiind practic același model folosit pentru gama Nitro din 2019, dar prevăzut de data aceasta și cu un sistem de iluminare RGB cu patru zone.

Aranjarea tastaturii este una standard, aceasta oferind butoane mari de 15 x 15 mm cu spațiere generoasă, taste direcționale mari și un bloc numeric cu butoane ceva mai mici. Butonul Power este și acum amplasat în colțul din dreapta – sus direct pe același rând cu tastele funcționale, însă Acer l-a dezactivat în mod implicit pentru a evita situațiile în care utilizatorul stinge laptopul din greșeală atunci când caută tasta Delete.

Suprafața butoanelor este netedă, plată și plăcută la atingere. Mecanismul tastelor are cursă mare și răspuns sesizabil, însă este cam dur și necesită o apăsare fermă pentru activare. Aceasta ar putea fi o problemă pentru utilizatorii obișnuiți cu tastaturile moi de pe ultra-portabile, așa cum sunt și eu, în cursul utilizării constatând că-mi pot păstra fie ritmul normal de scriere, dar cu o acuratețe scăzută la 90%, fie acuratețea normală, dar cu o viteză mai mică de scriere. în final, tastatura nu este una chiar pe gustul meu, poziționarea ei către stânga fiind un alt aspect cu care unii utilizatori vor trebui să se obișnuiască.

Privind în ansamblu, implementarea este însă una bună și mă aștept ca aceasta să satisfacă pretențiile celor mai mulți utilizatori, în special în cazul celor obișnuiți cu laptopurile mai vechi sau cu tastaturile desktop. Mecanismul este în plus silențios și oferă nKRO, numele personalizat pe care Acer îl dă implementării 26-key rollover pentru a elimina cât mai multe combinații multiple de taste.

Sistemul de iluminare oferă patru zone de iluminare cu patru trepte de intensitate, existând și opțiunea creării unor efecte din cadrul aplicației Predator Sense. Iluminarea este puternică, iar marginile transparente ale tastelor permit luminii să fie și mai vizibilă.

LED-urile RGB nu sunt însă poziționate sub fiecare tastă, de aceea lumina acestora se strecoare pe sub unele dintre acestea. Sistemul de iluminare nu poate fi activat prin atingerea touchpad-ului, numai prin apăsarea unei taste, iar butoanele Caps Lock și Num Lock lipsesc. Pentru primul dintre acestea din urmă, Acer oferă un înlocuitor software afișat pe ecran, însă opțiunea este doar parțial satisfăcătoare. Sistemul de iluminare se oprește după 30 de secunde, însă aplicația Predator Sense permite menținerea activă în permanență.

Touchpad-ul nu s-a schimbat prea mult de la generația anterioară, acesta având dimensiuni medii, o suprafață din material plastic, mecanism Sunaptics și drivere Precision. Utilizarea lui este plăcută și precisă, însă trebuie să fiți atenți la ce drivere descărcați de pe site-ul Acer deoarece prestația implicită nu este chiar perfectă.

Suprafața tactilă ascunde un mecanism care oferă apăsări ferme și tăcute, însă prestația văzută pe fratele mai mare Helios de 17”, care folosește același touchpad, a fost total diferită și nu știu care dintre cele două comportamente este cel normal.

Ecran

Ecranul ales de Acer pentru Predator Helios 300 oferă un panou IPS, strat protector mat și rată de împrospătate de 144 Hz, modelul B156HAN08.2  produs de către AU Optronics fiind de altfel unul popular deoarece l-am mai găsit pe alte laptopuri precum Acer Predator Triton 500 sau Asus GL504 SCAR.

Acesta este un panou suficient de bun pentru utilizarea zilnică și foarte bun pentru jocuri datorită latenței mici, lipsa G-Sync nefiind o problemă prea mare deoarece ținând cont de configurația capabilă să susțină rata maximă de refresh. Acuratețea coloristică, contratul și luminozitatea sunt doar puțin peste medie, deci este recomandată utilizarea în interior și conectarea unui monitor extern pentru lucru care necesită culori precise.

• Panel Hardware ID: AU Optronics AUO82ED (B156HAN08.2);
• Coverage: 97% sRGB, 73% NTSC, 75% AdobeRGB;
• Measured gamma: 2.3;
• Max brightness in the middle of the screen: 291 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 770:1;
• White point: 7700 K;
• Black on max brightness: 0.38 cd/m2;
• PWM: No;
• Response time: 3 ms advertised, ~11 ms BTW.

Ecranul este bine calibrat din fabrică, însă un colorimetru v-ar putea ajuta să reglați temperatura cam mare și micile probleme de grayscale. Nu am remarcat bleeding iar uniformitatea luminozității a fost mai bună decât în cazul altor implementări, însă variațiile de culoare sunt cam mari, o particularitate nedorită a acestui panou AU Optronics, fără a fi însă prea vizibile cu ochiul liber.

Configurație și performanțe

Configurația testată de noi este una bine dotată a modelului Acer Predator Helios 300 PH315-52, aceasta oferind un procesor Intel Core i7-8750H, 32 GB de memorie, placă video NVIDIA RTX 2060 cu TDP de 80W, două unități de stocare SSD M.2 PCIe în RAID0 și un HDD pentru stocarea datelor.

Înainte de a trece la teste, trebuie să subliniem că exemplarul testat este unul de pre-producție, dar care beneficiază de drivere noi NVIDIA ( 430.64) și are un comportament similar celor pe care ar trebui să-l așteptați de la exemplarele retail. Aceste versiuni retail vor fi motorizate însă de un procesor mai nou Intel Core i7-9750H, dar cum diferențele dintre un Core i7 din generația 8 si unul din generația 9 sunt aproape nule, comportamentul va rămâne același.

Procesorul și placa video sunt lipite pe placa de bază, însă memoria, unitățile de stocare și placa de rețea wireless pot fi schimbate. Accesul la acestea se face ușor, prin detașarea capacului interior care este fixat doar de câteva șuruburi, utilizatorul având astfel acces și la baterie, sistem de răcire și difuzoare.

Predator Helios 300 este promovat ca un laptop de jocuri și unul pentru aplicații performante, deci nu este de mirare că nu are nici o problemă să atace sarcinile de bază fără nici o problemă. Sistemul este tăcut și rece, NVIDIA Optimus îmbunătățindu-i eficiența prin comutarea la interfața grafică Intel atunci când nu este nevoie de putere grafică mare.

Din cauza unor inconsistențe ale driverelor, exemplarul testat de noi a avut probleme cu dezactivarea și reactivarea plăcii video NVIDIA prin Optimus, de aceea nu vom publica obișnuitele grafice care să arate comportamentul în aplicațiile banale.

Pentru testele de performanță, am recurs ca de obicei la CineBench R15 care a fost folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între ele. Laptopul a fost setat pe profilul energetic Maximum Performance din Windows și lăsat la setările implicite.

Acer a sub-alimentat procesorul cu 125 mV, de aceea și laptopul a oferit performanțe mai bune decât alte implementări i7-8750H. Acesta s-a stabilizat la frecvențe de 3,4  – 3,5 GHz, un TDP de 45W și temperaturi de 80 – 82 de grade, scorurile CineBench obținute fiind de 1100 puncte sau puțin peste. Procesorul a fost limitat în general de Power Limit, existând în continuare și o marjă de temperaturi care să permite atingerea unor frecvențe mai mari.

Am încercat să îmbunătățim acest comportament implicit și am scăzut tensiunea de alimentare cu 150 mV concomitent cu urcarea Turbo Boost Power Max la 50W și setarea ventilatoarelor pe regimul Turbo. După cum am văzut, procesorul nu permite însă setarea unui TDP mai mare de 45W, un comportament care ar putea fi modificat însă pe versiunile retail după modelul văzut la Helios de 17”, unde se poate atinge pragul de 56W.

În aceste noi condiții, frecvențele procesorului au urcat la 3,5 – 3,6 GHz, temperaturile au urcat până la 73 – 75 de grade, iar scorurile CineBench au depășit pragul de 1150 puncte. În aceste condiții, laptopul este însă cam zgomotos: de la cei 43 – 44 dB înregistrați pe modul Auto, acesta a atins 55 – 56 dB pe modul de răcire Turbo.

Menținând sistemul de răcire pe Auto, laptopul s-a comportat cam la fel, însă temperaturile interne au ajuns tot la 80 – 82 de grade. Trebuie menționat că modul de lucru Turbo din Predator Sense nu influențează procesorul, ci doar ridica turațiile ventilatoarelor la nivelul maxim și urcă frecvențele plăcii video cu 160 MHz pe nucleu și 320 MHz pe memorie.

Acer Predator Helios 300 s-a comportat bine și pe baterie, însă TDP-ul este limitat la 25W, ceea ce se concretizează prin scoruri CineBench de 880 de puncte, frecvențe CPU de 2,8 GHz și temperaturi sub 65 de grade.

Includem mai jos setul standard de teste, făcute la setările implicite (cu sub-alimentarea din fabrică de 125 mV), sistem de răcire setat pe Auto și sistem de operare setat pe Maximum Performance.

• 3DMark 11: 17378 (Graphics – 20037, Physics – 12721);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 13804 (Graphics – 15193, Physics – 16139);
• 3DMark 13 – Time Spy: 6037 (Graphics – 5969, CPU – 6460);
• 3DMark 13 – Port Royal: 3200;
• Uniengine Superposition – 1080p Extreme: 3574;
• PassMark: Rating: 6424, CPU mark: 14619, 3D Graphics Mark: 10572;
• GeekBench 4.1.1 64-bit: Single-Core: 5142, Multi-core: 19749;
• CineBench R15 (best run): CPU 1193 cb, CPU Single Core 173 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2577 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 206.456 fps, Pass 2 – 72.86 fps.

Am refăcut aceste teste cu profilul numit de noi Tweaked, adică sub-alimentare pe CPU de 150 mV și profilul Turbo Mode activat, deci cu ventilatoare la turația maximă și frecvențe mai mari cu 160 MHz pe nucleul grafic și 360 MHz pe memoria video.

• 3DMark 11: 17980 (Graphics – 21224, Physics – 12643);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 14453 (Graphics – 15925, Physics – 16272);
• 3DMark 13 – Time Spy: 6413 (Graphics – 6387, CPU – 6565);
• 3DMark 13 – Port Royal: 3284;
• Uniengine Superposition – 1080p Extreme: 3804;
• PCMark 10: 5061;
• PassMark: Rating: 6418, CPU mark: 14687, 3D Graphics Mark: 10995;
• GeekBench 3.4.2 32-bit: Single-Core: 4166 Multi-core: 22822;
• GeekBench 4 64-bit: Single-Core: 5141, Multi-core: 22782;
• CineBench R15 (best run): CPU 1230 cb, CPU Single Core 172 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2666 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 210.17 fps, Pass 2 – 73.36 fps.

Sporul de performanță pe CPU a fost mic, acesta fiind sub-alimentat semnificativ de la început, însă performanța 3D a fost îmbunătățită cu 5 – 7 procente. Acest profil Tweaked aduce nu doar performanțe mai bune, ci și temperaturi mai mici, după cum se vede mai jos.

Trecând la jocuri, am folosit suita tradițională care combină titluri DirectX 11, DirectX 12 și Vulkan, rezultatele fiind măsurate atât la setările implicite, cât și cele Tweaked.

HWInfo arată comportamentul laptopului în Far Cry 5, Battlefield V și Witcher 3 cu profilul Standard și răcirea pe Auto, observându-se turațiile de 3500 – 4000 rpd ale ventilatoarelor (60 – 70 de procente), care se traduc printr-un nivel de zgomot de 43 – 44 dB. Frecvențele de lucru variază destul și ating temperaturi mari, acest mod de lucru fiind optimizat pentru silențiozitate în dauna performanțelor.

După activarea profilului Tweaked, situația arată în schimb astfel.

Și iată ce se întâmplă atunci când laptopul este alimentat doar de la baterie: placa video atinge un TDP de maximum 22W și frecvențe de 1,1 GHz, în timp ce procesorul coboară la numai 900 MHz și limitează drastic performanțele.

Pe scurt, situația din imagini poate fi sintetizată astfel:

• Standard profile (default -125 mV CPU/ GPU settings, fans on Auto): CPU: ~3.6 GHz, 95 C; GPU: ~1.4 GHz, 80 C;
• Tweaked profile (-150 mV undervolted CPU, Turbo Mode GPU, +160 MHz Clock/ +320 MHz Memory, fans on Max): CPU: ~3.9 GHz, 86 C; GPU: ~1.55 GHz, 70 C.

Se observă că modul de lucru al ventilatoarelor ar putea fi îmbunătățit. Rularea jocurilor pe modul Auto este posibilă, însă procesorul și placa video ating temperaturi mari și nu se pot desfășura la potențialul maxim. Această problemă poate fi corectată prin activarea profilului Turbo, caz în care va trebui să suportați și nivelul mai mare de zgomot.

Sistemul nu permite crearea unui mod dinamic mai bun pentru ventilatoare, dar permite setarea lor manuală la un nivel dorit. Astfel, pentru un regim optim, puteți alege turații de 4500 rpm (80 de procente), Extreme GPU Overclocking mode (+160 MHz nucleu grafic, +320 memorie video) și sub-alimentare cu 150 mV, condiții în care puteți atinge frecvențe de 3,9 GHz pe procesor și 1,46 GHz pe nucleu video, temperaturi de 86, respectiv 73 de grade, și un nivel de zgomot de 46 – 48 dB, care poate fi mai ușor acoperit de căști.

În concluzie, laptopul ar putea beneficia de un regim de răcire dinamic mai bine optimizat care ar putea sigura temperaturi mai mici și performanțe mai mari. Cei care au nevoie de performanță pot activa rapid modul Turbo, acesta având chiar și o tastă dedicată, însă nivelul de zgomot va fi prea mare chiar și pentru un laptop de gaming iar temperatura pe CPU va fi și ea cam prea ridicată, de circa 85 – 86 de grade.

Răcire, conectivitate și audio

Noul Predator Helios 300 ascunde un sistem de răcire complet schimbat, Acer abandonând designul asimetric anterior în favoarea unui cu două ventilatoare AeroBlade și o multitudine de conducte de transfer care acoperă procesorul, placa video și etajul de alimentare. Interesant este că ventilatoarele nu sunt identice, acestea având un profil diferit pentru pale.

Dacă ne uităm la rezultate, noul sistem de răcire este o actualizare bună de la vechiul sistem de răcire folosit anterior de gama Helios 300, mai ales dacă ținem cont și că avem de-a face cu o configurație mai puternică închisă într-o carcasă mai mică.

Ventilatoarele sunt foarte zgomotoase la turația maximă, atingând un nivel sonor de 55 – 56 dB, însă reușesc să țină sistemul sub control. O parte din căldură este însă transferată în direcții nedorite de către carcasa metalică, zona de deasupra tastaturii fiind foarte caldă – 49 de grade. Zona tastelor WASD și a săgeților direcționale are temperaturi mai scăzute de 35 – 37 de grade, nefiind deci deranjate.

Ventilatoarele sunt active în permanență și în utilizarea uzuală banală, acestea având 2000 – 2500 rpm și un nivel sonor de 38 – 40 dB. Dacă vreți un laptop silențios, le puteți opri manual, însă temperaturile interne vor crește sesizabil, mai ales în condițiile în care exemplarul nostru a și apelat la placa video NVIDIA mai des decât ar trebui. Probabil că exemplare retail vor fi mai reci în regim lejer de utilizare cu ventilatoarele oprite, însă mi-aș dori ca Acer să îmbunătățească și comportamentul ventilatoarelor deoarece acestea sunt prea rapide la temperaturi mici și prea lente la temperaturi mari.

Conectivitatea este asigurată de o interfață de rețea wireless Killer 1550i cu compatibilitate 802.11ac și arhitectură 2×2, care încorporează și Bluetooth 5.0, și un adaptor Gigabit Ethernet Killer E2500. Placa Wi-Fi s-a comportat excelent, oferind rate de transfer ridicate și semnal stabil indiferent de distanță.

Sistemul audio stereo este amplasat pe capacul inferior, dar pe niște zone ușor înclinate care redus atenuarea, și au un nivel sonor mediu de 78 – 80 dB. Sistemul audio nu are distorsiuni sesizabile, însă este prea agresiv la nivel ridicat și duce lipsa redării semnalelor cu frecvențe mai mici de 100 Hz. Ținând însă cont de dimensiuni, prestația nu este deloc rea. Dotările media sunt completate de o cameră Web cu rezoluție HD flancată de microfoane, semnalul video fiind cam zgomotos și cu contrast cam mic, însă ceva mai bun decât în cazul altor implementări de acest gen.

Baterie și autonomie

Helios 300 are o baterie de numai 58 Wh, cam mică pentru un laptop modern cu diagonală de 15”. Deoarece aceasta trebuie să susțină un ecran de 144 Hz și un hardware puternic, autonomia este cam mică, circa 3 – 5 ore pentru utilizare și ceva mai mult pentru redare video.

Din cauza problemei deja menționate a plăcii video NVIDIA care era apelată chiar și atunci când nu era nevoie, rezultatele testelor au fost distorsionate și nu vor fi publicate. Vom reveni cu rezultate atunci când situația se va remedia, ceea ce este de așteptat ținând cont că versiunea mai mare de 17” nu are aceste probleme.

Laptopul este însoțit de un încărcător cu putere de 180 W și dimensiuni compacte, acesta fiind adecvat pentru configurația hardware. Nu există încărcare rapidă, laptopul necesitând 2 ore pentru o reîncărcare completă, iar portul USB-C nu permite încărcarea, adaptorul fiind singura opțiune.

Preț și disponibilitate

Acer Predator Helio 300 PH315-52 va sosi în curând în ofertele locale, acesta fiind disponibil deja în alte zone. Configurațiile precum cea prezentată de noi, mai precis cea cu procesor Intel Core i7-9750H, placă video NVIDIA RTX 2060, 16 GB RAM și SSD de 512 GB vor avea un preț de circa 7600 lei.

Acer oferă și modele mai puțin dotate, care includ o placă video NVIDIA GTX 1160 TI, 8 GB RAM și SSD de 256 GB, acestea urmând să aibă prețuri începând de la 6100 lei. Vor exista și variante mai dotate, care vor include o placă video RTX 2070 Max-Q, însă prețul și data lansării nu sunt cunoscute momentan.

Pentru mai multe detalii despre stocuri și prețuri puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Updateul din 2019 al Predatorului Helios 300 este excelent și un mare pas înainte față de versiunile anterioare, aducând seria din nou la nivelul sau chiar deasupra majorității competitorilor din segmentul de mijloc la notebook-urilor de gaming.

Acer integrează caracteristicile așteptate de la un astfel de produs în 2019, de la construcția compactă la tastura RGB, conectica amplă, ecranul IPS cu rată de refresh de 144 Hz, hardware modern și un modul de răcire capabil să îl țină în frâu. Astfel, Predatorul Helios 300 se dovedește a fi unul dintre cele mai performante implementări ale cipului RTX 2060 în categoria sa, chiar dacă acest fapt este posibil prin implementarea unor ventilatoare ce devin zgomotoase, un sacrificiu totuși acceptabil pentru cei ce urmăresc performanțele.

Potentialii clienți vor trebui să accepte însă faptul că Helios-ul 300 integrează o baterie de capacitate doar medie, mai mică decât cele întâlnite pe unii dintre rivali, dar mai mare decât pe alții, dar și lipsa unui card-reader sau a unui port Thunderbolt 3, precum și elementele de design agresive și cam încărcate ale seriei Predator.

Că tot veni vorbi de competitori, Predator-ul Helios 300 nu duce lipsă de rivali, fiecare cu propriile puncte forte și neajunsuri. Printre acesția se numără, în ordine alfabatică, Asus-urile ROG Scar II și III, HP-ul Omen 15, Lenovo-ul Legion Y740 sau MSI-urile GL63 și GE63 Raider.

Una peste alta, Helios-ul 300 este un produs reușit ce primește deplina noastră recomandare în clasa sa. Mai mult, versiunea cu ecran de 17-inch este la rândul său demnă de luat în calcul de către cei ce doresc un ecran de 17-inch, dar și temperaturi ceva mai joase în jocuri, posibile într-o implementare cu dimensiuni mai mari.

Pro:

• construcție bună și solidă
• compact, deși încă puțin cam greu
• ecran IPS 144 Hz mat bun
• performanțe excelente după ajustări manuale
• sistem de răcire bun, dar cam zgomotos
• ușor de actualizat hardware
• preț competitiv

Contra:

• elemente de design cam încărcate
• fără cititor de carduri și Thunderbolt 3
• ventilatoare zgomotoase care merită un sistem de control mai bun
• baterie mică