REVIEW Huawei P20 Pro – cameră foto triplă pe un telefon de top
Huawei P20 Pro este culminația evoluției cunoscutului producător de telefoane chinez, noul vârf de gamă oferind o cameră foto triplă excelentă, o platformă hardware foarte bună, un ecran AMOLED de foarte bună calitate și o carcasă elegantă și bine clădită. Dincolo de prețul piperat, puține lucruri i se pot reproșa noului produs Huawei, compania dovedind astfel că își merită pe deplin locul secund în topul producătorilor de telefoane mobile.
Huawei P20 Pro marchează o schimbare subtilă a strategiei comerciale a producătorului. Cea mai evidentă modificare este noua denumire, compania sărind de la P10 direct la P20 pentru a sublinia depărtarea de nomenclatorul folosit până acum. Dacă denumirea unui telefon este cel mai puțin important aspect posibil, modul în care Huawei dorește să-și promoveze noile produse este ceva mai puțin evident, dar mai interesant.
Până acum, telefoanele Pro din gamele P și Mate erau mai puțin promovate pe canalele media, aceasta fiind oferite la prețuri mai mari și în cantități ceva mai mici. Începând cu Mate 10 Pro, Huawei a schimbat strategia și a aplicat-o acum și în cazul gamei populare P. Cel mai promovat și cel mai important produs este acum P20 Pro, producătorul atacând astfel rivalii direcți iPhone X și Galaxy S9 Plus și oferindu-l pe mai micul P20 ca o opțiune de top mai accesibilă.
Acest telefon ne-a fost oferit la test de către cei de la Orange, prin intermediul programului Orange Smartphone Tester.
Specificații Huawei P20 Pro
- ecran: 6,1″, 2240 x 1080 pixeli, AMOLED
- procesor: HiSilicon Kirin 970, 4 x ARM Cortex-A73 2,4 GHz, 4 x ARM Cortex-A53 1,8 GHz, Mali-G72 MP12
- memorie: 6 GB RAM
- memorie internă: 128 GB
- cameră foto: 40 MP F/1.7, 20 MP F/1.6, 8 MP F/2.4 zoom 3x, OIS, PDAF, laser, 4K, frontal 24 MP F/2.0
- conectivitate 3G, 4G, Wi-Fi 802.11 a/b/g/n/ac, Bluetooth 4.2
- sistem de operare: Android 8.1, EMUI 8.1
- acumulator: Li-Ion de 4000 mAh, încărcare rapidă
- dimensiuni: 155 x 73,9 x 7,8 mm
- greutate: 180 grame
- altele: USB 3.1, USB Type-C, Dual SIM, senzor amprente, IP67, telecomandă infraroșu
Ce ne-a plăcut
Compania Huawei a fost fidelă multă vreme carcaselor fabricate integral din metal, omniprezentele sandivșuri de metal și sticlă fiind testate pe gamele inferioare Nova și Honor. Mate 10 Pro a fost primul telefon din oferta de top a companiei care a oferit un spate acoperit integral cu sticlă, iar acum a sosit și rândul gamei populare P să preia această schimbare.
Carcasa este construită în jurul unei rame metalice perfect simetrice cu profil rotunjit care acoperă în totalitate muchiile laterale. Această componentă este împărțită în patru segmente pentru diferitele antene necesare pentru modulele radio, însă izolatoarele dintre acestea sunt foarte discrete și nu se văd decât în lumina puternică.
Spatele carcasei este acoperit integral de sticlă, Huawei optând pentru o suprafață continuă cu muchii rotunjite. Fabricată dintr-o singură bucată, suprafața de sticlă se apropie de ceea ce cunoaștem deja de la HTC U11, marginile puternic curbate integrându-se perfect cu rama metalică din jur. Din păcate, deoarece camera foto principală folosește un senzor cu dimensiuni foarte mari, și obiectivul acesteia a devenit mai mare. Astfel, dacă Mate 10 Pro a oferit un spate perfect plat, camera foto principală și cea zoom de pe P20 Pro sunt încadrate de o protuberanță masivă care are în înălțime de aproape doi milimetri, în timp ce camera monocromă este mult mai plată.
Partea frontală este diferită de ceea ce cunoaștem de la vechiul P10, aceasta având margini laterale înguste și zone compacte deasupra și dedesubtul ecranului. Deoarece Huawei a preferat să amplaseze butonul Home și senzorul de amprente în față, o deciziei pe care unii o vor saluta iar alții o vor detesta, P20 Pro nu are simetria elegantă a modelului Mate 10 Pro, însă marchează un progres vizibil de la vechea carcasă a lui P10.
Din păcate, Huawei a făcut greșeala pe care au făcut-o și alți producători și a încercat să imite zona decupată care mușcă din ecran a telefonului Apple iPhone X. Acum circa un an, compania Essential a lui Andy Rubin a fost prima care a decupat o zonă a ecranului pentru a ascunde acolo camera foto frontală și senzorul de proximitate, iar dacă decizia poate fi criticată, măcar putem să le acordăm credit pentru încercarea de a găsi un loc pentru aceste module pe un ecran cu margini înguste.
Câteva luni mai târziu, Apple a lansat iPhone X și a prezentat caracteristicul “breton”, și în acest caz putând fi găsită o scuză solidă: ecranul are margini înguste pe toate laturile, iar camera foto frontală, Face ID, difuzorul și senzorii aveau nevoie să fie implementați undeva. Alegerea Huawei este mai puțin inspirată deoarece nu doar că marginea de sub ecran este destul de lată și putea fi replicată simetric în partea de sus, dar compania a ales să și folosească un ecran mai înalt decât cel de la Mate 10 Pro doar pentru a putea decupa din el.
Este drept, protuberanța care ascunde camera foto, difuzorul, LED-ul de semnalizare și senzorul infraroșu folosit de Face Unlock este mică și folosită la maximum, însă utilitatea ei mai mult decât discutabilă. Software-ul permite umplerea acelei zone cu o bară neagră care maschează destul de bine acest element de design, însă alegerea rămâne una nejustificată deoarece singura realizarea este îngustarea zonei de deasupra ecranului aproape la dimensiunile marginilor din stânga și dreapta.
Dincolo de acest aspect discutabil, carcasa este la înălțimea pretențiilor pe care le avem de la un telefon Huawei de vârf. Carcasa este rigidă, elementele precum fantele microfoanelor sau difuzorului sunt simetrice, butoanele discrete au mecanisme bune iar protecția IP67 asigură o binevenită rezistență la praf și apă. Huawei a dovedit oricum de multă vreme că poate face produse cu finisaje deosebite, însă P20 Pro duce lucrurile puțin mai departe și oferă finisaje în mod vădit atent studiate și perfecționate.
La fel ca în cazul altor telefoane cu ecran înalt și ramă îngustă pe care le-am văzut în ultimul an, și P20 Pro strălucește la capitolul ergonomie. Chiar dacă ecranul are o diagonală de 6,1″, telefonul este ușor de folosit cu o singură mână, atingere elementelor de control din partea superioară a ecranului este perfect posibilă, iar priza în mână este fermă. La acest ultim aspect contribuie și materialele, carcasa fiind mai puțin alunecoasă decât am fi crezut inițial. În final, chiar dacă Huawei a luat o decizie discutabilă de design, P20 Pro este compact pentru clasa din care face parte și are practic dimensiuni cu Samsung Galaxy S9+, care are un ecran doar cu o zecime de inci mai mare.
Telefonul P20 Pro este primul model din gama P care folosește noul raport de aspect 2:1 care a fost promovat începând de anul trecut de către LG și Samsung, și care a fost preluat între timp de producătorul chinez începând cu Mate 10 Pro. Despre avantajele și dezavantajele acestuia am mai vorbit, acestea permițând realizarea unor carcasa mai înguste, deci și mai ușor de folosit, dar fiind trase în jos uneori de compatibilitatea software. De-a lungul perioadei de utilizare nu m-am lovit de nici o problemă semnificativă, raportul de aspect 2:1 fiind oarecum deranjant doar în cursul navigației Web deoarece paginile par prea înguste pentru a oferi o lizibilitate bună, la redarea filmelor în format 16:9 sau atunci când m-am lovit de aplicații cu interfață fixă optimizată doar pentru 16:9.
Cel de-al doilea avantaj, mai puțin relevant acum, privește experiența cinematografică. Raportul de aspect 16:9 a fost popularizat de către HDTV, însă nu este tot atât de bun atunci când vine vorba de producțiile cinematografice care respectă formatul anamorfic 2,39:1. Ecranul cu raport de aspect 2:1 este o soluție de compromis, iar unele producții TV, cum ar fi House of Cards sau Stranger Things, au fost masterizate de la bun început în format 2:1, ceea ce ne face să credem că această tendință va deveni din ce în ce mai evidentă în anii care vor urma. Acest accent pus pe cinema este subliniat de altfel și de compatibilitatea lui P20 Pro cu standardul HDR10 și sperăm că vom vedea în curând mai multe producții care să le pună în valoare.
În final, de acest raport de aspect atipic va putea profita industria de conținut VR. Ochii umani au un unghi de vizualizare mare, iar formatul 16:9 amplasat foarte aproape de ochi nu reușește să-l umple așa cum trebuie. Mai lat, atunci când este orientat orizontal, formatul 2:1 poate oferi o experiență vizuală mai bună și probabil că va deveni încet un standard în acest domeniu.
Panoul AMOLED oferit de P20 Pro are o rezoluție de 2240 x 1440 pixeli, fiind astfel inferior ofertelor Apple și Samsung cu care rivalizează. După cum se observă, ecranul este mai înalt decât cel implementat pe Mate 10 Pro, compania compensând astfel pentru spațiu pierdut din cauza infamei protuberanțe din jurul camerei foto frontale și a difuzorului.
Oferind însă o densitate de 408 ppi, acesta are însă o lizibilitate mai mult decât bună pentru orice, utilizatorii beneficiind în plus și de o autonomie mai bună. Calitatea ecranului este foarte bună, acesta având o luminozitate excelentă, o acuratețe coloristică foarte bună, un contrast teoretic infinit și o lizibilitate bună în lumina solară. Așa cum Huawei ne-a obișnuit deja, ecranul are o folie de protecție gata aplicată, și nu am dorit să o dau jos doar pentru a analiza calitatea stratului oleofobic.
Față de ecranul de la Mate 10 Pro, cel implementat pe P20 Pro beneficiază de mai multe artificii software. Pe lângă cele două moduri de lucru (Normal și Intens) și a celor trei profiluri prestabilite (Implicit, Cald și Rece), telefonul oferă și un senzor de culoare care permite ajustarea culorilor ecranului în funcție de lumina ambientală. Activând această funcție și folosit șablonul conservator Normal-Implicit, am beneficiat de un confort vizual excelent, cu nuanțe de alb calde și culori plăcute, departe de ce oferea odinioară agresivul panou AMOLED.
Despre procesorul HiSilicon Kirin 970 am mai vorbit, acesta fiind deja folosit pe Mate 10 Pro. Fabricat într-un proces de litografiere modern pe 10 nanometri, Kirin 970 folosește aceeași configurație cu patru nuclee ARM Cortex-A73 și patru nuclee ARM Cortex-A53 ca predecesorul său, însă de data aceasta cele opt nuclee au frecvențe puțin mai mari datorită îmbunătățirii procesului de fabricație. Schimbarea mare a survenit la nivelul interfeței grafice, noul ARM Mali-G72 în configurație cu 12 nuclee de procesare oferind un avans de peste 50% de la implementarea ARM Mali-G71 cu opt nuclee de pe Kirin 960.
Un rival redutabil pentru Snapdragon 935 și Exynos 8895 acum câteva luni, Kirin 970 nu poate rivaliza însă cu noile Snapdragon 945 și Exynos 9810. Diferența de performanță este vizibilă în testele sintetice, însă ținând cont de excedentul de putere al procesoarelor pe care l-am remarcat în ultimii 2-3 ani, acest aspect este prea puțin important. Mai important este că P20 Pro oferă este rapid și fluid, telefonul oferind o experiență foarte bună chiar dacă inima sa de siliciu a fost depășită de ofertele rivalilor Qualcomm și Samsung. Singura problemă deranjantă ar fi temperatura cam mare, aspect remarcat de altfel și la Mate 10 Pro; în utilizarea normală, temperaturile sunt bune, însă activitățile intensive ridică temperatura de pe spatele carcasei la valori mai mari decât cele pe care le-am fi așteptat de la un procesor fabricat pe 10 nanometri.
Platforma hardware a lui P20 Pro este completată de 6 GB de memorie RAM, 128 GB de memorie internă rapidă și un set complet de senzori: magnetometru, barometru, giroscop, accelerometru și senzori de luminozitate și proximitate. Senzorul pentru amprente are o viteză excelentă și o precizie bună, dar aceasta este o prestație deja așteptată de la sine în ziua de astăzi. Huawei nu a uitat de emițătorul infraroșu, o dotare destul de populară într-o vreme dar care este găsită din ce în ce mai rar, aplicația Smart Remote cu bază de date foarte bogată și opțiune de programare manuală permițând astfel controlul echipamentele audio/video care folosesc telecomenzi cu infraroșu.
O noutate tehnică este noua tehnologie de deblocare facială. Compania nu a dezvăluit prea multe despre modul de funcționare, însă știm că aceasta nu face o scanare 3D a feței precum Apple FaceID și nici nu include un scanner pentru iris precum Samsung Iris Scanner. Față de banala deblocare facială din Android, aceasta este însă ceva mai sigură deoarece include un senzor infraroșu care împiedică păcălirea cu ajutorul unei fotografii, iar rezoluția de 24 MP a camerei frontale îi permite să facă și o captura facială cu fidelitate mare.
Fără a fi deci un sistem de securitate în toată regula, acest sistem este însă util pentru a ține la distanță un curios care nu are timpul sau capacitatea de a încerca o intruziune serioasă. Sistemul se remarcă prin viteza excelentă de procesare, prin funcționarea corespunzătoare în lumină puternică sau întuneric (în acest ultim caz, cu o penalizare de viteză totuși) și prin capacitatea de analiză facială chiar și din unghiuri ceva mai largi. Mai mult, sistemul folosește în mod implicit și accelerometrul, camera și ecranul activându-se automat când ridicați telefonul și deblocându-l din zbor fără nici o așteptare inutilă.
Bateria cu o capacitate de 4000 mAh și procesorul eficient fabricat pe 10 nm au permis atingerea unei autonomii impresionante. În condiții normale de lucru, care implică utilizarea pentru un timp de ecran zilnic de circa 5 ore, activarea conexiunilor Wi-Fi și 4G câte 8 ore pe zi și folosirea sincronizărilor push pentru mail, Facebook, Twitter și altele, Huawei P20 Pro a reușit să atingă două zile de autonomie, ceea ce poate fi considerat un rezultat foarte bun. În plus, se remarcă și timpul de stand-by foarte bun, optimizările Google și Huawei reușind să blocheze eficient toate activitățile de fundal inutile și să conserve bateria surprinzător de bine.
Telefoanele Huawei nu prea dezamăgesc atunci când vine vorba de telefonie, iar P20 Pro nu este o excepție. Din păcate, telefonul nu oferă decât două microfoane, nu patru (precum Mate 9) sau trei (precum Mate 10), ceea ce elimină interesanta funcție de reportofon care permitea atenuarea sunetului venit dintr-o anumită direcție atunci când ascultam înregistrarea. Cele două microfoane oferă însă o fidelitate foarte bună și o atenuare eficientă a zgomotului de fundal.
Casca telefonică are un volum destul de ridicat în ciuda dimensiunilor reduse, fidelitatea acesteia fiind însă doar satisfăcătoare, o trăsătura des întâlnită în cazul telefoanelor rezistente la apă. Etajul de telefonie este completat de un difuzor cu sunet puternic și un minuscul LED de semnalizare care este ascuns pe „bretonul” de deasupra ecranului.
Casca telefonică și difuzorul principal funcționează ca un sistem mono cu tweeter și subwoofer atunci când telefonul este ținut vertical sau ca un sistem stereo atunci când acesta este ținut orizontal. Deoarece cele două difuzoare au dimensiuni diferite, sunetul stereo are o spațializare cam ciudată, însă este în mod clar superior unei implementări mono. Fidelitatea acestui sistem audio hibrid este acceptabilă iar volumul este ridicat, P20 Pro fiind un bun partener media. Amatorii de filme vor remarca de altfel că „bretonul” nu împiedică vizionarea Full Screen a filmelor, acesta fiind ascuns de o bandă neagră care reduce ecranul la raportul standard 2:1.
Cea mai interesantă noutate adusă de P20 Pro este, fără nici o îndoială, camera foto triplă. Pe lângă cunoscuta pereche de senzori color și alb/negru pe care-i cunoaștem de la ultimele două generații de telefoane din gama P, producătorul a adăugat acum un modul suplimentar cu zoom optic 3x. Astfel, Huawei completează o cameră foto deja bună cu un modul cu specificații mai bune decât zoom-ul 2x ales de Apple sau Samsung. Așa cum era de așteptat, camera foto triplă oferă stabilizare optică și focalizare cu patru metode: contrast, detecție de fază, profunzime și laser
La o primă vedere, camera foto duală pare neschimbată, însă situația nu este deloc așa. Senzorul monocrom păstrează aceiași parametri cunoscuți de la Mate 10 Pro, adică o rezoluție de 20 MP și un obiectiv cu diafragmă F/1.6, însă senzorul color este cu totul nou. Având dimensiuni masive de 1/1,7″, rezoluție de 40 MP și pixeli de 1µm, acesta este cel mai mare senzor foto folosit pe un telefon mobil de la Nokia Lumia 1020 încoace.
Implementarea Huawei se deosebește însă de cea Nokia deoarece folosește un senzor cu aranjament Quad Bayer în locul unui Bayer standard. Astfel, în locul unor grupuri de patru subpixeli (roșu, albastru și doi verzi), subpixelii R, G și B sunt grupați patru câte patru. Acest aranjament are dezavantajul că reduce nivelul de detalii de care este capabil un senzor similar cu aranjament Bayer, însă există și o parte pozitivă: cei patru subpixeli adiacenți de același tip pot fi grupați și pot funcționa ca un unic subpixel cu dimensiuni masive de 2µm, oferind astfel o sensibilitate excelentă și un nivel de zgomot de imagine redus. În cazul de față, senzorul de 40 MP devine un senzor de 10 MP de vârf, iar acesta este de altfel și modul de lucru implicit.
Cel de-al treilea modul foto folosește un senzor cu o rezoluție de 8 MP și un obiectiv cu o distanță focală echivalentă de 80 mm, oferind astfel un zoom 3x de la imaginea oferită de ceilalți doi senzori care folosesc obiective cu focală echivalentă de 27 mm. Mai mult, acest senzor poate lucra în parteneriat cu senzorul de 40 MP și poate oferi un zoom hibrid 5x, mai slab din punct de vedere al calității decât zoomul nativ 3x, dar mult mai bun decât orice zoom digital. În final, acest parteneriat poate fi amplificat digital la zoom 10x, calitatea suferind, însă oferind și o apropiere greu de egalat de un alt telefon mobil.
Camera principală funcționează în mod implicit în modul 10 megapixeli și beneficiază astfel de avantajele procesării Master AI pentru a oferi o dinamică excelentă, culori mai bune, zgomot de culoare sau luminozitate foarte scăzute și contrast ridicat. Și implementările anterioare Huawei au fost bune, dar P20 Pro face un pas clar înainte. Există însă o mare problemă: în anumite condiții, procesarea suplimentară automată aplică un HDR mult prea puternic care dă un aspect artificial deranjant. Din păcate, acest comportament nu poate fi controlat fără a renunța cu totul la Master AI, și sperăm că Huawei va optimiza treptat algoritmii de procesare.
Cum rămâne însă cu captura la rezoluția nativă de 40 MP? Deoarece senzorul are o matrice de subpixeli Quad Bayer, aceasta nu poate atinge nivelul calității oferit de senzorul de pe Nokia Lumia 1020, singurul cu care se poate compara de altfel. Cei care doresc însă o imagine la o rezoluție cât mai mare pentru a putea decupa doar o bucățică vor constata că senzorul oferă totuși un nivel de detalii foarte bun. Acest mod de lucru are însă o dinamică net inferioară, zgomot de imagine mai mare și luminozitate mai slabă, captura implicită la 10 MP fiind călduros recomandată. Comparațiile următoare cred că spun tot ce a mai rămas de spus (40 MP vs 10 MP).
Captura nocturnă este foarte bună, sistemul de stabilizare și procesarea inteligentă reușind să ofere imagini de bună calitate. Ca și în cazul pozelor diurne, HDR-ul aplicat de Master AI mai dă însă uneori chix, iar aceste rezultate arată chiar mai artificiale decât imaginile obținute la lumina zilei.
Camera cu zoom 3x este excelentă pentru amatorii de portretistică deoarece oferă un obiectiv cu o profunzime de câmp mică capabil să evidențieze subiectul și nici nu are distorsiunile caracteristice obiectivelor superangulare care sunt tradiționale pe mobil. Apoi, amatorii de fotografie stradală vor aprecia posibilitatea capturii de momente de la distanță cu un senzor capabil și un obiectiv cu stabilizare. Aceasta nu sunt însă singurele scenarii de lucru, aceasta putând fi folosită foarte bine și pentru poze macro sau pentru fotografierea unor anumite detalii arhitecturale. Camera se descurcă bine și în lumină slabă, fără a beneficia însă de opțiunile avansate de procesare ale camerei principale.
Ca și până acum, senzorul monocrom are utilizări multiple. În primul scenariu, care este și cel mai des utilizat deoarece este activat în mod implicit, mai sensibilul senzor alb/negru furnizează informații de luminozitate și contrast care sunt folosite pentru îmbunătățirea capturii foto a senzorului color. Cel de-al doilea scenariu este ușor de ghicit, senzorul alb/negru oferindu-le celor pasionați de stilul foto monocrom un senzor alb/negru nativ cu sensibilitate și contrast superioare celui color.
Înainte de a închide capitolul foto, am atașat trei scenarii care pun mai clar în lumină avantajele sistemului de zoom în lumina naturală, în lumină scăzută și la fotografia macro. De la stânga la dreapta, aceste comparații oferă nivelul de zoom 1x (modul normal de lucru 10 MP), zoom 3x cu camera dedicată, zoom 5x (decupare din camera principală în modul 40 MP) și zoom 10 x (la fel ca 5x, dar cu un zoom digital suplimentar 2x).
P20 Pro permite captura video la rezoluție UHD și înregistrează un flux video cu detalii excelente, culori plăcute, contrast ridicat și stabilitate bună. Coloana sonoră stereo are o fidelitate ridicată și o spațializare bună. Fluxul video are un bitrate de 30 Mbps și o fluiditate bună, numărul de cadre pe secundă scăzând arareori de la implica voalare de 3o.
Deși funcția nu este direct vizibilă, P20 Pro permite mărirea nivelului de zoom până la 10x în timpul înregistrării. Păcat că nu există butoane care să permită saltul direct la 3x sau 5x pentru un control mai bun, însă integrarea acestei opțiuni este bine-venită, deoarece oferă mai multă libertate creativității.
La fel ca alte telefoane recente, P20 Pro permite captura slow-motion la 960 fps la rezoluție 720p, funcția neputând însă fi declanșată în timpul capturii normale.
Aplicația foto a fost schimbată, însă aceasta nu mai este tot atât de simplă ca până acum. Aceasta permite comutarea rapidă în modurile de lucru, însă modul monocrom a fost ascuns în spatele unui meniu. Mai mult, utilizatorul nu poate comuta direct între cele trei camere (cu excepția cazului alegerii manuale a modului monocrom), controlul acestora făcându-se cu ajutorul unui buton care comută între 1x (camera principală), 3x (camera cu zoom) și 5x (modul zoom hibrid). O apăsare în acea zonă scoate la iveală un potențiometru care permite și alegerea unor valori intermediare între 1x și 10x, însă telefonul nu oferă nici o indicație clară despre senzorul folosit în acel moment.
Camera oferă mai multe moduri de lucru interesante, printre care se remarcă expunerea cu durată de până la 30 de secunde, filtrele de culoare licențiate de la Leica, un mod manual care permite ajustarea manuală pentru ISO, timp de expunere, luminozitate, metering și focus. La acestea se adaugă și moduri de lucru mai banale precum HDR, slow-motion și altele.
Huawei se laudă un modul de inteligență artificială implementat în procesorul Kirin 970, în realitate un modul licențiat de la Cambricon Technologies. Astfel, camera va fi capabilă să recunoască 500 de scenarii diferite catalogate în 19 categorii diferite și să aleagă în mod dinamic cele mai bune setări. După cum am văzut, Master AI suferă însă de anumite probleme, și sperăm că Huawei va optimiza agresivitatea algoritmilor HDR.
Stabilizarea optică și electronică este dublată de o stabilizare asistată de procesorul de calcul neuronal, acesta facilitând stabilizarea pentru expuneri lungi de până la opt secunde, reducerea zgomotului de imagine prin capturi multiple, focalizare predictivă în cadrele dinamice și altele.
Interfața EMUI a primit o actualizare serioasă odată cu versiunea 8.0 care a fost oferită începând cu Mate 10 Pro, noul P20 Pro aducând doar o incrementare minoră la versiunea 8.1 și o actualizare a platformei de bază Android tot la versiunea 8.1.
Singura diferența notabilă este cea care privește bara de stare din jurul proeminenței camerei foto. În mod normal, această zonă este transparentă și preia culoarea fundalului aplicației, elementele care sutn afișate aici fiind cam mici, însă perfect lizibile. În cazul în care acest detaliu constructiv vă deranjează, puteți alege opțiunea ascunderii lui cu ajutorul unei bare de stare negre, aceasta oferind chiar și colțuri rotunjite pentru a se armoniza cu colțurile rotunjite reale din partea de jos.
EMUI 8.1 oferă, la fel ca versiunea anterioară, opțiunea de a folosi o interfață simplificată cu toate pictogramele pe desktop sau tradiționalul App Drawer. Meniul pentru notificări este un cocktail între cel nativ Android 8.0 și implementarea Huawei, oferind opțiuni bune de particularizate și control. EMUI 8 preia și alte elemente Android 8.0: pictogramele nu mai folosesc detestabilul fundal forțat, meniurile folosesc fundalurile și culorile specifice Android, elementele text sunt mai mari și mai lizibile, iar Recent Apps are interfața carusel specifică platformei Google
Ca de obicei, nu lipsesc funcțiile specifice cu care Huawei ne-a obișnuit de ceva vreme. Knuckle Mode permite deschiderea rapidă a aplicațiilor prin desenarea unei litere asociate pe ecran sau apelarea altor funcții precum captura de ecran, Power Saving permite alegerea unor moduri de lucru cu consum redus și avertizează atunci când unele aplicații consumă prea mult, One Hand UI permite minimizarea ecranului sau tastaturii pentru a ușura controlul cu o singură mână, iar Phone Manager permite curățarea memorie cache, scanarea antivirus, blocarea numerelor de telefon și altele.
Alte noutăți sunt apariția opțiunii măririi și micșorării tuturor elementelor grafice afișate pe ecran, nu doar a fontului, afișarea notificărilor aplicațiilor cu o mică insignă suprapusă peste pictograma prin metoda standard Android 8.0, pornirea a două sesiuni ale unei aplicații compatibile pentru a folosi două conturi diferite, forțarea aplicațiilor cu interfață nestandardizată la raportul de ecran 18:9, îmbunătățirea modului de lucru Split Screen, un buton flotant pentru control numit Navigation Dock și o pleiadă impresionantă de opțiuni suplimentare pentru tot ce aveți sau nu aveți nevoie prin a cărei complexitate vă veți descurca ușor doar cu ajutorul butonului de căutare din Settings.
Ce nu ne-a plăcut
Cu excepția detaliului „bretonului” copiat de la iPhone X, carcasei telefonului nu i se pot reproșa prea multe. Dacă decizia Huawei s-ar putea să vă lase rece sau chiar să vă placă, nu același lucru se poate spune și despre tratamentul oleofobic al spatelui de sticlă.
În general, telefoanele acoperite cu sticlă sunt sensibile la praf și mizerie, însă P20 Pro este una dintre cele mai eficiente capcane pentru mizerie întâlnite până acum. Literalmente, praful a putut fi remarcat la zece secunde după ce am dat jos pentru prima dată folia care protejează telefonul în cutie. Mai mult, urmele de degete par să se șteargă ușor, însă dacă priviți în lumină, puteți vedea că înlăturarea grăsimii necesită mai mult decât o simplă ștergere rapidă de o suprafață curată.
Din păcate, conectorul audio de 3,5 milimetri și slotul MicroSD au fost îndepărtate, așa cum am văzut deja la Mate 10 Pro, această tendință remarcându-se de altfel și în cazul altor producători. Unii utilizatori vor da din umeri, cei 128 GB de memorie internă fiind suficienți pentru mulți iar conectarea audio Bluetooth fiind omniprezentă, însă cei care preferă universalitatea conectorului jack și au biblioteci audio/video masive vor ofta probabil nemulțumiți.
În pachet este oferită o pereche de căști cu microfon cu conector USB Type-C și un adaptor de la USB Type-C la jack de 3,5 mm, însă cei care vor dori să folosească niște căști standard vor trebui să nu uite să-l ia mereu cu ei pe cel din urmă.
Preț și disponibilitate
Huawei P20 Pro are un preș de circa 4000 de lei la eMag, sau 850 EUR (circa 4000 lei) la liber la Orange, cu posibilitatea ca prețul de aciziție să scadă până la 390 EUR ( circa 1850 lei) dacă este achiziționat împreună cu abonamentul Orange Me 43 pe 2 ani.
Nu doar că prețul său este mai mare decât cel al modelelor Pro din gama P care au fost lansate anterior, dar este și mult mai mare decât prețul unui model standard P20, și el mai scump la rândul lui decât modelele anterioare. Acesta este un risc, compania riscând să-i sperie pe simpatizanții care erau obișnuiți cu prețurile de circa 2500 – 2700 lei ale modelelor anterioare și care poate nici nu-și vor da seama din primă că Huawei promovează acum de fapt modelul superior Pro.
Comparând însă cu oferta rivalilor, prețul este cam acolo unde ne-am fi așteptat. Huawei P20 Pro se bate de la egal la egal cu Samsung Galaxy S9+, care are un preț de circa 4400 lei, și cu mai compactul și mai scumpul Apple iPhone X. Această tendință de scumpire se face remarcată de altfel de ceva vreme, iar cei care vor să facă economie de bani au de ales între o așteptare de câteva luni, timp în care produsul se va mai ieftini, sau achiziționarea lui Mate 10 Pro, care nu oferă camera foto cu zoom 3x, dar care este încă un produs redutabil.
Concluzii
Huawei P20 Pro este un produs de vârf care se remarcă în primul rând prin foarte complexa cameră foto triplă, care este practic cea mai bună și versatilă care poate fi găsită în acest moment pe un telefon mobil. Bine construit, puternic, cu o autonomie mare și un ecran excelent, P20 Pro este tras în jos doar de prețul cam mare și, dacă vă deranjează cu adevărat, de lipsa slotului MicroSD și a conectorului audio de 3,5 milimetri.
Pro:
- cameră foto triplă excelentă
- ecran AMOLED excelent
- carcasă elegantă și compactă
- platformă hardware și software bună
- autonomie mare
Contra:
- procesare foto agresivă
- preț cam mare
- eliminarea MicroSD și audio jack
- carcasa este o capcană pentru praf și amprente
SJC
27 mai 2018 la 09:39
Personal sunt dezamagit de camera.Exemplul meu : participarea la un botez, seara intr o sala cu lumina ok.Camera scoate toate chipurile nenaturale, intunecate, unuia ce avea barba mica , i-a ingrosat si i-a albit perciunii foarte mult, multe foto blurate si intunecate.Se vede clar ca sunt mult prea procesate.Am folosit modul automat, fiindca nu stau la fiecare poza sa incerc setarile.Daca nu umbla la soft e cam degeaba telefonul.Asa ziua toate fac poze ok.Parerea mea ca s9+ este mai echilibrat