Lenovo ThinkPad P73 review și teste – workstation cu pedigree

Seria ThinkPad a celor de la Lenovo (și IBM în trecut) este poate una dintre cele mai reprezentative linii de notebook-uri ale ultimelor decenii, mai ales în rândul mediilor business și profesionale.

În acest articol discutăm despre cel mai recent update al seriei ThinkPad P7x de workstation-uri cu ecrane de 17-inch și dotări de top, modelul ThinkPad P73. Aceste laptop-uri sunt cu precădere menite celor ce au nevoie de performanțe, siguranță și stabilitate în task-uri complexe din domenii precum inginerie, design, programare, arhitectură, producție video/foto, etc.

Configurația testată de noi se apropie de vârful gamei, fiind dotată cu ecran UHD cu gamut extins de culoare, procesor octa-core Intel Core i9 și cipul grafic profesional Nvidia Quadro RTX 4000 în versiunea cu TDP de 90W (un aspect important, vă vom explica de ce în secțiunea aferentă).

Pe larg, despre punctele forte și neajunsurile Lenovo-ului ThinkPad P73, discutăm în review-ul detaliat de mai jos.

Specificații Lenovo ThinkPad P73

Construcție și design

Estetic și constructiv, Lenovo ThinkPad P73 2019 este identic cu modelul ThinkPad P72 de anul trecut, așadar nu vom răpi prea mult din timpul cititorului și-l vom redirecționa către articolul care a acoperit precedentul model pentru impressile detaliate asupra acestor aspecte.

Pentru cei grăbiți, însă, vom menționa pe scurt că laptopul este clădit ca un tanc, carcasa neavând zone care să se torsioneze sau să scârțâie, ceea ce este de altfel și de așteptat de la o stație de lucru portabilă.

Elementele constructive sunt fabricate dintr-o combinație de material plastic ranforsat cu fibră de carbon și aliaj de aluminiu cu magneziu, acestea fiind rețeta Lenovo pentru o carcasă cu o construcție excelentă.

În același timp, Lenovo ThinkPad P73 este mare și greu, și rămâne la latitudinea potențialului cumpărător să aprecieze dacă aceasta este o problemă sau nu.

Cele mai multe stații de lucru portabile de 17” sunt cam la fel, însă modelele mai recente precum ASUS StudioBook Pro X au început să ia în calcul și formele ceva mai compacte. În plus, dacă sunteți interesat de configurații nu tot atât de performante, și modelele precum Acer ConceptD 7, ASUS StudioBook Pro, MSI WS75 sau Razer Blade Pro Studio Edition pot fi luate în calcul.

Dacă sunteți dispuși să treceți cu vederea amprenta cam mare, portabilitatea redusă și profilul cam înalt, ThinkPad P73 nu stă deloc rău la capitolul ergonomie. Materialele constructive sunt deja consacrate și știm că rezistă bine în timp, iar textura suprafeței interioare ascunde foarte bine amprentele și uzura.

Ecranul este susținut de două balamale ferme cu deschidere de 180 de grade, iar setul complet de conectori este amplasat inteligent pe laterale și pe spate, astfel încât să nu aglomereze spațiul util din jurul unui eventual mouse. La fel ca modelul de anul trecut, ThinkPad P73 nu este compatibil decât cu stații de andocare Thunderbolt 3 (oferite de Lenovo, sau terțe), producătorul ținându-se ferm pe poziție după criticile care vizau abandonarea cunoscutului conector de pe burtă, care permitea utilizarea stațiilor de andocare vechi plate pe modelele P70/P71.

Privind în ansamblu, dacă sunteți obișnuiți cu stilul ThinkPad, acest laptop nu va dezamăgi. Unii utilizatori vor reclama dimensiunile mari, mai ales în condițiile în care există multe opțiuni subțiri și ușoare pe piață, și trebuie să recunosc că designul lui ThinkPad P73 pare cam depășit. În același timp, consider că sacrificiul încă este justificat ținând cont de publicul vizat, care dorește putere mare de calcul, răcire bună, stabilitate și durabilitate pentru a face față pretențiilor din gama profesională superioară.

Tastatură și touchpad

Unul dintre aspectele care m-a deranjat acum un an la P72 a fost tastatura care a inlocuit o serie importantă de butoane, cu versiuni mai compacte. Cum Lenovo nu a îmbunătățit acest aspect, mă voi plânge în continuare.

Poate că acest detaliu nu pare atât de important, însă tastele funcționale, blocul funcțional Ins/Del/Home/End/PgUp/PgDn sau tastele direcționale sunt folosite des pentru scurtături și acțiuni rapide în mediul profesional, iar micșorarea lor pare nejustificată. Precum am remarcat și în trecut, singura noastră explicație a fi cea a reducerii costurilor, toate laptopurile ThinkPad de 17 și 15” folosind aceeași tastatură, aspect nu tocmai de apreciat dacă ne aducem aminte că modelele P70 și p71 au avut tastaturi diferite de modelele mai mici.

Tastaturile de pe laptopurile ThinkPad sunt văzute ca un etalon, sau măcar ca unul dintre etaloanele de ergonomie, însă eu m-am împăcat mai puțin grozav cu ele, nu doar în cazul de față, dar și în cazul altor modele mai vechi. Apreciez viteza mare a acestora, senzația tactilă lăsată și mecanismul silențios, însă acuratețea nu s-a ridicat la nivelul pretențiilor mele, care țin probabil cont și de ergonomia vechilor tastaturi ThinkPad dinaintea celor de tip chiclet. Bineînțeles, alți utilizatori le apreciază din plin, deci impresia rămâne în final una subiectivă.

Touchpad-ul, dincolo de dimensiunea poate puțin cam redusă pentru pretențiile actuale, este foarte bun. Materialul constructiv pare a fi plasticul, însă suprafața este rigidă și are o fricțiune redusă. În modul tradițional ThinkPad, butoanele nu sunt ascunse sub suprafața touchpad-ului, ci amplasate imediat sub el, iar aceste butoane ferme și tăcute sub dublate deasupra, pentru că laptopul nu a uitat nici de Trackpoint, faimosul mini-joystick roșu, unul dintre trăsăturile caracteristice ale gamei.

ThinkPad P73 oferă un senzor biometric pentru amprente, acesta fiind amplasat sub tastele direcționale, iar opțional poate oferi și o cameră video IR deasupra ecranului, ambele făcând autentificarea mai simplă.

Ecran

Ecranul de 17” cu strat protector mat de pe ThinkPad P73 oferă două opțiuni pentru panou: un model IPS cu rezoluție Full HD, luminozitate de 500 nits și acoperire coloristică de 72% a spectrului AdobeRGB, și un model IPS cu rezoluție UHD, luminozitate de 400 nits, Dolby Vision HDR și acoperire integrală a spectrului AdobeRGB. Noi l-am testat pe cel de-al doilea.

Calibrarea implicită ar putea fi mai bună, colorimetrul nostru măsurând un nivel de luminozitate de 330 nits în centru, un nivel de negru cam ridicat care afectează contrastul, o temperatură de alb de 7200K și o deviație coloristică DeltaE de 3,9.

• Panel HardwareID: Lenovo LEN4124 (B173ZAN01.0);
• Coverage: 100% sRGB, 97% NTSC, 99% AdobeRGB, 88% DCI P3;
• Measured gamma: 2.3;
• Max brightness in the middle of the screen: 330 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: ~500:1;
• White point: 7100 K;
• Black on max brightness: 0.65 cd/m2.

După calibrare, DeltaE a coborât sub 2, iar problemele de temperatură, nivel de negru și contrast au fost remediate în bună parte. Ecranul are însă probleme și după calibrare cu variațiile cam mari de intensitate a luminozității din partea superioară și centrală a ecranului, aspect care nu ar trebui să apară pe un ecran de vârf din această clasă. Acestui neajuns i se adaugă și bleeding-ul vizibil.

Curba de ajustare a luminozității este agresivă, ceea ce înseamnă că va trebui să optați pentru un nivel de strălucire de 60 – 80 de procente pentru a beneficia de o luminozitate de peste 100 nits. Din fericire, ecranul nu folosește PWM pentru ajustarea luminozității, eliminând astfel posibilele probleme cu pâlpâirea sesizabilă (flickering).

În final, chiar dacă preferințele mele merg către ecranele cu un nivel de negru mai profund, modelul UHD ales de Lenovo este bun pentru cei care au nevoie de un panou cu acuratețe mare. Fiți însă atenți la uniformitate și bleeding și nu ezitați să schimbați exemplarul cumpărat, pentru că problema, prezentă de altfel și la P72, poate fi rezolvată rapid de serviciile de garanție și suport Lenovo.

Configurație și performanțe

Exemplarul de ThinkPad P73 testat de noi a avut o configurație de vârf, acesta oferind un procesor Intel Core i9-9880H, 32 GB de memorie, o unitate SSD rapidă Samsung PM981 NVMe cu capacitate de 1TB și placă video Nvidia Quadro RTX 4000 cu TDP de 90W și 8 GB de memorie GDDR6.

Lenovo oferă configurații diverse pentru acest model, acestea începând de la procesoare i7 și plăci video Quadro T2000 60W, și urcând până la procesoare Xeon E-2276M și plăci video Quadro RTX 5000 90W. În mod surprinzător, plăcile video Quadro RTX 4000 și RTX 5000 sunt oferite numai în versiunea cu TDP de 90W, așa numitele versiunea Max-Q. Acesta nu este un aspect prea clar de la bun început și pare ciudat pentru o stație de lucru de vârf, dar vom vedea și motivele imediat.

De remarcat că acest detaliu nu este explicat clar în documentațiilor magazinelor sau ale producătorului. Mai mult, Nvidia nu mai includ nomenclatorul Max-Q în drivere, precum în cazul versiunilor cu putere redusă GeForce RTX, fapt ce face întregul aspect și mai confuzant pentru utilizator.

Laptopul nostru a fost testat cu versiunea de BIOS 1.15 și driverele NVIDIA 440.97, cele mai recente la data publicării. Laptopul oferă și două moduri de lucru, unul hibrid bazat pe Optimus, care permite comutarea între interfața grafică Intel și cea NVIDIA, și unul Discrete, care folosește doar placa NVIDIA. Comutarea între ele se face în BIOS.

La fel ca și restul carcasei, și partea inferioară a lui P73 este identică cu cea a predecesorului P72. Aceasta oferă deci un capac pentru service care oferă acces rapid la cele două unități de stocare M.2, la unitatea de stocare de 2,5”, la două dintre sloturile pentru memorie și la baterie. Bateria nu poate fi însă detașată ușor, așa cum a fost cazul la mai vechile P70 și P71, accesul la celelalte două sloturi necesită demontarea tastaturii, iar accesul la sistemul de răcire este chiar și mai dificil.

Este evident că un astfel de sistem nu are nici cea mai mică problemă cu regimurile banale de utilizare, însă nu pentru acestea a fost făcut. Ca de obicei, am testat procesorul cu CineBench R15 folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între acestea.

Configurația noastră folosește un procesor cu opt nuclee Core i9-9880H, Lenovo alegând să limiteze regimul energetic la 60W, o creștere serioasă de la cei 45W standard care permite atingerea unor performanțe superioare. Cu setările implicite și profilul High Performance din Windows, procesorul s-a stabilizat la frecvențe de 3 – 3,1 GHz, TDP de 60W și temperaturi de 92 – 95 de grade, scorul CineBench atins fiind de peste 1350 puncte. Se observă că frecvențele procesorului scad după primele cicluri, însă factorul limitator este cel energetic, nu cel termic, și asta în condițiile în care laptopul este optimizat pentru silențiozitate, ceea ce explică temperaturile de peste 90 de grade.

Am trecut apoi la sub-alimentarea procesorului, laptopul dovedindu-se stabil la -125mV. În aceste condiții, frecvențele de lucru au urcat la 3,4 – 3,5 GHz iar scorul CineBench a trecut de 1540 de puncte, TDP-ul și temperaturile de lucru fiind aceleași ca cele specificate mai sus. Creșterea de 15 procente este semnificativă, însă acest procesor încă mai are o marjă de performanță rămasă neutilizată de circa 10 – 15 procente, corespunzătoare frecvenței maxime de 4,1 GHz. Pentru a putea atinge aceste frecvențe, P73 ar avea însă nevoie de un TDP maxim mai generos, ceea ce ar necesita mai departe un sistem de răcire reproiectat.

Procesorul i9 depășește astfel performanțele procesoarelor cu șase nuclee i7 sau Xeon E, însă asta nu înseamnă că nu poate oferi mai mult, după cum am văzut în cazul lui MSI GS75 Stealth echipat cu același i9, un laptop de altfel semnificativ mai subțire și cu o răcire mai compactă.

ThinkPad P73 s-a comportat bine pe baterie, păstrând TDP-ul mare de 60W și depășind 1400 de puncte în CineBench, remarcându-se doar fluctuațiile mai mare de frecvență și temperatură.

Deoarece avem de-a face cu o stație de lucru care va fi pusă la treburi serioase, am rulat suplimentar și Prime95. Procesorul i9 a mers și acum la puterea maximă de 60W, însă temperaturile și-au spus cuvântul și au provocat scăderi mai mari de frecvență.

Am trecut apoi la suita clasică de teste. Le-am folosit atât în modul Hybrid cât și în cel Discrete, însă cum nu am văzut nici o diferență între ele, am păstrat doar rezultatele obținute pe profilul de BIOS Discrete.

• 3DMark 11: 21928 (Graphics – 25655, Physics – 15803);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 16764 (Graphics – 19093, Physics – 18423);
• 3DMark 13 – Time Spy: 7272 (Graphics – 7418, CPU – 6546);
• 3DMark 13 – Port Royal: 4372;
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 4614;
• GeekBench 4.4.2 64-bit: Single-Core: 5459, Multi-core: 28370;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1245, Multi-core: 7370;
• CineBench R15 (best run): CPU 1460 cb, CPU Single Core 192 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 3058 cb, CPU Single Core 457 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 213.82 fps, Pass 2 – 85.64 fps.
• x265 HD Benchmark 64-bit: 45.62 s.

Am refăcut apoi testele cu procesorul sub-alimentat cu 100mV, ceva mai sus decât nivelul setat anterior, pentru a evita orice problemă de stabilitate care ar putea apărea în sarcină pe perioade lungi.

• 3DMark 11: 22149 (Graphics – 25862, Physics – 15846);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 17166 (Graphics – 19210, Physics – 19778);
• 3DMark 13 – Time Spy: 8431 (Graphics – 7335, CPU – 7397);
• 3DMark 13 – Port Royal: 4477;
• Uniengine Superposition – 1080p Medium: 4663;
• PCMark 10: 6556 (Essentials – 10113 , Productivity – 8015 , Digital Content Creation – 9434);
• GeekBench 4.4.2 64-bit: Single-Core: 5739, Multi-core: 30440;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1255, Multi-core: 7651;
• CineBench R15 (best run): CPU 1646 cb, CPU Single Core 198 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 3448 cb, CPU Single Core 468 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 213.68 fps, Pass 2 – 88.28 fps;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 41.88 s.

Am folosit apoi setul de teste pentru stații de lucru, din nou, cu procesorul sub-alimentat cu 100mV.

• Blender 2.80 – BMW Car scene- GPU Compute (CUDA): Time – 1:00.95 (UV);
• Blender 2.80 – Classroom scene – CPU Compute: Time – 15:58.01 (stock), 14:11.61 (UV);
• Blender 2.80 – Classroom scene – GPU Compute (CUDA): Time – 3:36.46 (stock), 3:46.56 (UV);
• Blender 2.80 – Pavillion scene – GPU Compute (CUDA): Time – 5:50.45 (UV);
• Luxmark 3.1 – Luxball HDR – OpenCL CPUs + GPUs score: 24681 (stock), 25995 (UV);
• SPECviewerf 13 – 3DSMax: 189.08 (stock), 186.45 (UV);
• SPECviewerf 13 – Catia: 269.32 (stock), 270.85 (UV);
• SPECviewerf 13 – Creo: 266.85 (stock), 262.78 (UV);
• SPECviewerf 13 – Energy: 39.17 (stock), 39.22 (UV);
• SPECviewerf 13 – Maya: 280.09 (stock), 282.87 (UV);
• SPECviewerf 13 – Medical: 80.97 (stock), 81.18 (UV);
• SPECviewerf 13 – Showcase: 100.49 (stock), 100.73 (UV);
• SPECviewerf 13 – SNX: 328.01 (stock), 325.3 (UV);
• SPECviewerf 13 – SW: 155.13 (stock), 159.81 (UV).

Se observă că procesorul Intel Core i9-9880H, grație numărului mai mare de nuclee, depășește stațiile de lucru Xeon E cu șase nuclee, cum ar fi de pildă ASUS-ul StudioBook Pro X. Sub-alimentarea ajută vizibil în testele de procesor, însă este mai puțin vizibilă în testele combinate de CPU și GPU, ceea ce a părut cam straniu până în clipa în care am trecut la testele combinate de stress CPU+GPU.

Am folosit mai întâi 3DMark Stress Test, iar exemplarul testat de noi nu a trecut de el, deși era pe aproape, nici la setările standard, nici sub-alimentat. Asta ne sugerează că laptopul a trecut de testele inițiale, dar performanța s-a degradat pe măsură ce s-a acumulat căldură în interior. Datele arată temperaturi medii spre mari pe CPU și GPU, însă sistemul a rămas foarte silențions în acest timp.

Am trecut apoi la Luxmark, care a reliefat un comportament interesant. Placa video a funcțional bine la TDP-ul maxim de 90W, este drept, la temperaturi ceva cam mari de peste 80 de grade. Procesorul, în schimb, a plecat la 60W, a scăzut repede la 45W și apoi s-a stabilizat la numai 30W în mai puțin de două minute. Acest comportament a provocat și scăderea frecvențelor de lucru sub cele de bază, deci avem de-a face cu un throttle termic.

Funcționarea pe baterie în aceste teste duce imediat la limitarea procesorului și coboară TDP-ul plăcii video la 30W, deci nu trebuie să vă așteptați la performanțe mari în când sunteți departe de priză.

În final, am recurs la extrem de dificila combinație de Furmark și Prime95, care a confirmat rezultatele de mai sus. Cu laptopul alimentat de la priză, procesorul scade la un TDP de 30W în timp ce placa video funcționează la un TDP de 90W, dar cu frecvențe ușor reduse, temperaturile ambelor componente trecând de 80 de grade. După sub-alimentare, procesorul a atins frecvențe mai mari cu circa 15%, dar a rămas limitat la 30W. Trecerea pe baterie se soldează cu limitarea procesorului la 25W și a plăcii video la 30W și 300 MHz.

Am testat apoi câteva jocuri pentru a vedea comportamentul și în acest scenariu, testele fiind făcute la rezoluția nativă UHD, dar și la cea FHD pentru eventualitatea că veți alege un model de ThinkPad P73 prevăzut cu un astfel de ecran.

HWInfo arată comportamentul lui ThinkPad p73 în Far Cry 5 și Witcher 3. Procesorul funcționează la peste 90 de grade și un TDP de numai 30W, în timp ce placa video atinge puterea maximă la temperaturi de peste 80W, precum în testele sintetice. Sub-alimentarea reduce temperaturile pe procesor la 80 – 84 de grade și mărește frecvențele de lucru, însă placa video se comportă la fel.

Ridicarea laptopului de pe masă reduce vizibil temperaturile de pe GPU și carcasă, ceea ce arată că fantele de admisie ale sistemului de răcire nu fac față în regimul lent al ventilatoarelor care a fost setat de Lenovo.

În plus, am mai remarcat că deplasarea sau lovirea laptopului declanșează Lenovo Active Protection, care limitează puterea plăcii video la 30W, revenirea la normal făcându-se lent în câteva minute. Acest comportament pare a fi un bug al accelerometrului supra-sensibil pe acest model de test, deoarece nu am remarcat același comportament pe ruda apropiată P53.

Răcire, conectivitate și audio

Deoarece nu am desfăcut complet laptopul pentru a vedea sistemul de răcire, ne-am rezumat la consultarea manualului de service și am văzut că acesta este identic cu cel de pe predecesorul P72.

Acest design este unul simplu, cu două ventilatoare, o conductă de transfer termic pe CPU și două conducte de transfer termic pe GPU. Mai mult, ventilatoarele au un regim silențios care atinge doar 41 – 42 dB, însă acest regim nu asigură un flux suficient de aer, ceea ce am văzut deja atunci când am ridicat laptopul de pe masă și am remarcat scăderea rapidă a temperaturilor.

Din acest motiv probabil că Lenovo a și ales versiunile Max-Q 90W pentru plăcile video RTX 4000 și RTX 5000, componente cu un consum mai redus gândite pentru stațiile de lucru mai compacte, și implementate de altfel în workstation-uri portabile de către alți producători. După cum am văzut, placa video funcționează bine pe ThinkPad-ul P73, dar este fierbinte, o implementare standard fiind probabil considerată prea gurmandă sau prea greu de răcit de către designeri.

Pe de altă parte, procesorul funcționează la temperaturi mari și, chiar dacă sub-alimentarea ajută mult, acesta tot nu-și atinge potențialul maxim în testele mai scurte și este limitat din punct de vedere energetic și termic în testele îndelungate. Acesta rămâne mai rapid decât un Core i7 în testele care nu folosesc prea mult placa video, dar diferențele se micșorează mult în testele combinate. Nu am remarcat însă zgomote de natură electrică sau electronică pe modelul testat, însă acest lucru nu garantează că nu pot apărea probleme cu alte exemplare.

Conectivitatea este asigurată de o placă de rețea wireless Intel Wifi 6 AX200 cu arhitectură 2×2, secondată de o placă Gigabit Ethernet fabricată de către același producător. Interfața wireless s-a comportat bine atât în testele de distanță cât și în cele de apropiere, însă am văzut implementări mai rapide. Conectorul RJ45 pentru rețea este amplasat însă cam prost, la mijlocul marginii drepte, și va incomoda utilizatorul dreptaci care folosește și un mouse.

Difuzoarele sistemului audio sunt camuflate după grilajul de deasupra tastaturii, acestea neputând fi astfel astupate din greșeală. Este singura lor trăsătură pozitivă, însă, sunetul emis având o putere de numai 73 – 75 dB și lipsuri sesizabile în gama mediilor și joaselor, acest comportament mediocru devenind deja o caracteristică nedorită a gamei ThinkPad.

Camera Web amplasată deasupra ecranului nu este prea impresionantă, dar își face treaba pentru convorbirile video ocazionale. Aceasta dispune de un capac de protecție și este însoțită de microfoane și o cameră video IR, care poate fi folosită pentru autentificarea Windows Hello, dar și pentru mutarea cursorului mouse-ului în configurațiile cu monitoare multiple.

Baterie și autonomie

Lenovo ThinkPad P73 oferă o baterie cu o capacitate de 99Wh, aproape de limita maximă permisă de regulamentele de securitate din aviație. Pentru testarea autonomiei am folosit modul Hybrid, care activează suportul NVIDIA Optimus, iar luminozitatea a fost setată la 60 de procente, adică aproximativ 120 nits.

• 7h – editare text Google Docs, Better Battery Mode, ecran la 60%, Wi-Fi ON;
• 8h – redare video YouTube Full HD, Better Battery Mode, ecran la 60%, Wi-Fi ON;
• 8h:20 min – redare video Netflix, Better Battery Mode, ecran la 60%, Wi-Fi ON;
• 5h – navigare Web intensivă, Better Performance Mode, ecran la 60%, Wi-Fi ON.

Aceste rezultate au fost obținute cu un ecran UHD, cei care aleg modelele Full HD sau preferă să activeze modul Energy Saving din Windows putând beneficia de mai mult.

Laptopul este însoțit de un încărcător cu o putere de 230W, care este destul de compact, are o greutate rezonabilă și încarcă bateria în puțin peste 2 ore.

Preț și disponibilitate

Lenovo ThinkPad P73 va fi disponibil în configurații multiple care să satisfacă pretenții diferite. Prețul acestuia începe de la circa 2000€, pentru care este oferită o configurație cu i7-9750H, 8 GB of RAM, SSD de 256 GB, Nvidia P620 și ecran Full HD. Puteți alege procesoare mai bune, mai multă memorie, opțiuni de stocare mai bogate, placă video RTX 4000 sau 5000 Max-Q și ecran UHD, însă toate acestea vor ridica serios nota de plată dincolo de bariera celor 4000€.

Versiunea testată de noi este listată în magazinele din România pentru circa 22000 de lei.

Pentru prețuri și stocuri actualizate puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Recunosc că sunt oarecum dezamăgit în urma experienței cu ThinkPad-ul P73 în configurația testată, cu procesor Core i9 și grafică Quadro RTX 4000.

Poate că sunt subiectiv, însă cerințele mele de la un workstation full-size cu ecran de 17-inch, astfel de specificații și preț de peste 20000 de lei sunt destul de clare: să funcționeze irepoșabil în utilizarea solicitantă îndelungată, fără compromisuri la nivelul performanțelor, temperaturilor și fiabilității. De altfel, fără nici un altfel de compromis, fapt ce face de neacceptat un ecran cu eficiențe de uniformitate a luminozității și culorilor precum cel de pe această unitate de test, un upgrade de circa 300 EUR peste ecranul FHD de bază. Nici nu mai menționez tastatura minimizată introdusă pe ThinkPad-ul P72 anul trecut.

Să presupunem totuși că versiunile retail vor primi un ecran mai bun, iar de nu, aveți grijă să returnați produsul sau să cereți înlocuirea panelului, cei de la Lenovo nu ar trebui să crâcnească în vreun fel.

Și să revenim la elefantul din încăpere, cum ar zice americanul. Laptop-ul acesta este mare și greu, dar înglobează hardware pe care îl putem găsi în mare măsură pe stații de lucru mai portabile, nefiind în același timp capabil nici să obțină maximul de la unele dintre componente în task-uri solicitante, nici să le mențină în temperaturi de funcționare optime. Procesorul i9 este limitat în sarcină și rulează frecvent la 85-95 de grade, iar cipul grafic funcționează bine, dar la temperaturi de peste 80 de grade. Mai mult, nu uitați că versiunea grafică implementată pe ThinkPad-ul P73 este una low-power, menită mai degrabă stațiilor de lucru ultraportabile.

Consider inacceptabilă practica actuală de pe întreaga generație de notebook-uri Studio cu grafică Quadro RTX, de a nu menționa clar tipul de cip integrat. P73-ul primește versiunile cu TDP de 90W și mai compactul P53 versiuni de 80W, în vreme ce alte workstation-uri full-size primesc versiunile mai potente (RTX 5000 110W pe StudioBook Pro X, dar nu am detalii exacte asupra cipurilor grafice de pe HP ZBook 17 și Dell Precision 7740).

Desigur, dacă veți opta pentru configurații mid-level cu i7, RTX 3000, ThinkPad-urile P53 și P73 vor face față cu brio utilizării, acestea fiind de altfel și versiunile cu cel mai bun raport preț/performanțe. Însă chiar și în acest caz, ar trebui să țineți cont că puteți găsi produse mult mai compacte cu dotări și performanțe similare, mai ales dacă sunteți chitiți pe un workstation cu ecran de 17-inch.

Una peste alta, consider că ThinkPad-ul P73 nu își îndeplinește partea sa din compromisul propus potențialor cumpărători în configurațiile de top. Nu aș avea nici o problemă să accept formatul și dimensiunile aferente, atât timp cât aș primi la schimb performanțe și fiabilitate fără cusur. Dar în acest caz, performanțele lasă de dorit în unele scenarii, iar temperaturile mari de utilizare pun un semn de întrebare în dreptul fiabilității componentelor pe termen lung.

Pro:

• design clasic Thinkpad cu construcție solidă
• tastatură rapidă și touchpad bun
• conectivitate bogată și opțiuni de securitate specifice
• ecran UHD 400-nits cu gamut mare sau FHD cu 500 nits
• configurabil și ușor de actualizat
• performanțe în general bune în utilizarea real-life, dar necesită ajustări manuale
• sistem de răcire tăcut
• baterie mare cu autonomie bună

Contra:

• variații de culoare și luminozitate la panoul UHD
• Quadro RTX 4000/5000 doar în versiune cu TDP 90W (Max-Q)
• temperaturi interne mari
• performanțe limitate pe CPU în testele combinate CPU/GPU
• performanțe slabe pe baterie
• lipsa profile de putere și răcire
• sistem audio slab