Asus ZenBook Pro Duo UX581 review și teste – un alt fel de laptop

ZenBook-ul Pro Duo UX581 al celor de la Asus este fără îndoială unul dintre produsele inovatoare ale acestui an, primul laptop performant cu două ecrane de mari dimensiuni.

Produsul se află deja în oferta magazinelor locale de ceva timp, dar am așteptat să îl testăm pe îndelete inainte de a vă împărtăși impresiile noastre, aceasta pentru că am dorit să trecem dincolo de „wow factorul” celor două ecrane și să vedem cum se comportă acest produs în utilizarea zilnică.

Desigur, ecranele sunt principala atracție a ZenBook-ului Pro Duo, și veți descoperi că ScreenPad-ul secundar devine tot mai util pe măsură ce îl utilizați. Dar ecranul ecranele sunt doar o parte din întregul ansamblu. În cazul acestui produs, ele sunt susținute de construcția excelentă, dotări hardware de top și o tastatură rapidă. În același timp, însă, formatul destul de greoi și uneori impractic al acestui laptop, autonomia limitată și mai ales costul său piperat de achiziție sunt și ele aspecte de luat în calcul.

Pe larg, despre punctele forte și neajunsurile ZenBook-ului Pro Duo UX581, discutăm în review-ul detaliat de mai jos.

Specificații Asus ZenBook Pro Duo UX581

Construcție și design

La fel ca mai micul membru cu ecran de 14 inchi al familiei ZenBook Duo, noul ZenBook Pro UX581 oferă o construcție de bună calitate și un design atrăgător. Partea exterioară a carcasei este fabricată în totalitate din aliaj metalic, ceea ce a permis obținerea unei rigidități ridicate inclusiv în zona tastaturii sau capacului, în timp ce partea interioară este acoperită aproape în totalitate de tastatură și cele două ecrane.

Din cauza carcasei metalice și a celor două ecrane, UX581 este însă cam gros și cam greu pentru un laptop de 15”, acesta având aproape 2,5 centimetri grosime și o masă de aproape 2,5 kilograme. La aceasta din urmă trebuie să adăugați și cele 800 de grame ale încărcătorului, acesta urmând să fie un accesoriu mereu util de cărat în geantă deoarece bateria nu este unul dintre punctele forte ale laptopului iar încărcarea USB-C nu este nici ea implementată.

ZenBook Pro Duo UX581 folosește aceeași balama ErgoLift pe care am mai văzut-o și la alte laptopuri ASUS. Capacul deschis este folosit ca zonă de sprijin protejată de niște piciorușe din cauciuc, ridicând astfel baza carcasei pentru a oferi o ventilație îmbunătățită și o poziție mai bună pentru tastatură. După cum se observă, ecranul suplimentar a împins tastatura și touchpad-ul în partea de joc, o poziționare care amintește de unele modele ROG Zephyrus.

Acest design se achită bine de sarcini atât timp cât utilizați laptopul pe un birou. Tastatura seamănă cu tastaturile desktop compacte, iar touchpad-ul este amplasat acolo unde v-ați aștepta să găsiți mouse-ul. ASUS a inclus în pachet și un armrest, menită să ofere o poziție mai bună de tastare și să atenueze impactul buzei frontale prea înalte, însă acesta nu se atașează de carcasă în nici un fel și trebuie repoziționat când mișcați laptopul.

Utilizarea laptopului în spații mai puțin confortabile, cum ar fi de pildă pe genunchi, nu este însă la fel de plăcută. Nu doar că buza carcasei este înaltă și nu există suprafețe de sprijin pentru palme, dar nici ecranul nu se deschide mai mult de 140 de grade. Restul aspectelor ergonomiei sunt bune deoarece UX581 are piciorușe de sprijin ferme, sistemul de deschidere al ecranului poate fi folosit cu o singură mână, tastatura are dimensiuni standard iar touchpad-ul este fabricat din sticlă și are dimensiuni suficient de mari.

Spre deosebire de alte implementări ErgoLift, aerul cald evacuat de sistemul de răcire nu mai bate direct în partea inferioară a ecranului. Reproiectat, sistemul de răcire are acum doar fante de admisie în zona ecranului, care sunt suplimentate de alte fante similare pe capacul inferior, iar aerul cald fiind evacuat în laterale.

ZenBook Pro Duo UX581 stă bine la capitolul conectivitate deoarece oferă două porturi USB-A, un port USB-C cu compatibilitate Thunderbolt 3, conector video HDMI și ieșire audio. Singura lacună majoră este lipsa cititorului de carduri, interfața Ethernet de care unii ar putea avea nevoie fiind disponibilă prin intermediul unui adaptor.

Chiar dacă face unele compromisuri atunci când vine vorba de portabilitate și chiar dacă ergonomia este suficient de bună doar atunci când este utilizat pe birou, Asus ZenBook Pro Duo UX581 impresionează prin calitatea construcției și este un desktop replacement atractiv. Mai mult, acesta este și primul laptop la care poziționarea atipică a tastaturii are sens, spre deosebire de modele anterioare care foloseau zona amplă de deasupra ei doar pentru o suprafață de sticlă și o siglă.

Tastatură și touchpad

Este deja clar în acest moment că Asus ZenBook Pro Duo UX581 poate fi folosit confortabil doar pe un birou amplu din cauza poziționării atipice a tastaturii. Datorită designului, însă, tastatura poate fi folosită foarte confortabil acum, senzația lăsată fiind cea a unei tastaturi compacte desktop.

Tastatura are o aranjare clasică și folosește butoane mari, oferind în plus un set de patru butoane funcționale așezate deasupra touchpad-ului. Acestea includ două butoane pentru controlul ecranului suplimentar, un buton pentru controlul sistemului de răcire și butonul Power.

Ergonomia tastaturii îmi aduce aminte de gama ROG Zephyrus, butoanele fiind plăcute la atingere și având un mecanism elastic, tăcut și rapid. Tastele însă foarte ușor de apăsat și se activează imediat, ceea ce le face destul de nemiloase cu eventualele apăsări accidentale. După ce am utilizat o perioadă bună de timp aceasta tastatură, viteza a rămas mare în timp ce acuratețea s-a îmbunătățit în timp, tastatura de pe ZenBook Pro Duo UX581 fiind deci una dintre cele mai bune implementări disponibile în acest moment pe un laptop.

Tastatura oferă un sistem de iluminare cu LED-uri albe și trei trepte de intensitate. Această lumină se strecoară neplăcut pe sub tastele direcționale și cele patru butoane funcționale menționate anterior, dar dincolo de acest aspect, este puternic și uniform.

Touchpad-ul este amplasat în dreapta tastaturii, o poziție cu care utilizatorii laptopurile standard vor trebui să se obișnuiască, însă modul de lucru aduce mult cu cel al unui mouse. Suprafața de contact este fabricată din sticlă, are fricțiune redusă și se împacă bine și cu gesturile complexe. Aceasta oferă și funcția de NumPad, însă lipsa unui răspuns tactil face ca utilizarea să fie doar parțial satisfăcătoare.

Suprafața touchpad-ului are însă probleme cu activarea butoanelor ascunse sub ea, uneori ratând să înregistreze apăsările mai ușoare. Mai mult, suprafața emite zgomote neplăcute la apăsările mai ferme care încearcă să compenseze pentru lipsa de sensibilitate. Cea mai mare problemă este însă lățimea redusă a suprafeței de contact, ceea ce va forța utilizatorul fie să adopte o sensibilitate mai mare, cu toate probleme de acuratețe care rezultă, sau să adopte un stil de control care diferă de cel familiar de la touchpad-urile mai mult late decât înalte.

Ecran

Ecranul dublu este, fără îndoială, principalul punct de atracție al acestui laptop. Ecranul principal are dimensiuni de 15,6” și rezoluție 4K cu raport de aspect 16:9, în timp ce ecranul secundar are o diagonală de 14” și rezoluție 4K cu raport de aspect 32:10. Ambele ecrane oferă suport tactil, însă ecranul principal folosește un panou OLED cu strat protector lucios, în timp ce ecranul secundar folosește un panou IPS cu strat protector anti-glare.

Diferențele între cele două ecrane sunt semnificative atunci când vine vorba de acuratețe coloristică sau strălucire. În cazul panoului OLED oferit de Samsung, situația stă cam așa.

• Panel HardwareID: Samsung SDCA026;
• Coverage: 100% sRGB, 97% AdobeRGB, 100% DCI P3;
• Measured gamma: 2.20;
• Max brightness in the middle of the screen: 406 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: N/A
• White point: 6900 K;
• Black on max brightness: 0 cd/m2;
• PWM: N/A.

Pentru panoul IPS fabricat de BOE, situația arată așa

• Panel HardwareID: BOE BOE087F ( NV126B5M-N41);
• Coverage: 94% sRGB, 68% AdobeRGB, 71% DCI P3;
• Measured gamma: 2.09;
• Max brightness in the middle of the screen: 263 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 661:1;
• White point:6500 K;
• Black on max brightness: 0.39 cd/m2;
• PWM: N/A.

Ecranul OLED are culori mai frumoase și cu saturație mai bună, completând cu luminozitatea mai mare și unghiurile de vizualizare ample. Ecranul IPS nu este nici el rău dacă ar putea fi privit vertical, însă din unghiul inferior din care este vizualizat în mod normal, calitatea imaginii oferite are de suferit.

Problema este înrăutățită de designul laptopului, tastatura amplasată la marginea inferioară necesitând împingerea laptopului mai departe de utilizator și de ochii lui cu 15 – 20 de centimetri. Astfel, unghiul în care este privit ecranul secundar ajunge la circa 5- – 60 de grade, și nu o dată am fost tentat să ridic laptopul pentru a putea citit mai bine informațiile afișate pe ecranul secundar.

De asemenea, există și o diferență între afișarea celor două ecrane, cum ar fi de pildă trecerea de la negrul profund OLED la negru spălăcit IPS. Prin alăturarea lor, diferențele dintre cele două ecrane devin și mai vizibile, și mă întreb de ce oare ASUS nu a optat pentru un singur tip de panou, probabil IPS din moment ce un OLED cu raport de aspect 32:10 probabil că nu ar fi fost ușor de comandat.

Ecranul secundar, sau ScreenPad, cum îi zice ASUS, și-a dovedit utilitatea în timp. Văzut ca un ecran secundar de către sistemul de operare, ecranul poate fi folosit pentru afișarea, de exemplu, a aplicațiilor Spotify și YouTube în timp ce pe ecranul mare este deschis un browser, pentru afișarea OBS sau Discord în timp ce pe ecranul mare este prezentat un joc, sau, în final, pentru afișarea barelor de instrumente din Photoshop sau Premiere în timp ce spațiul de lucru este afișat pe ecranul de bază.

Pe de altă parte însă, nu se pot muta în ecranul secundar elementele de interfață ale unui joc, aceasta necesitând o adaptare particulară, și nici nu se poate extinde imaginea jocurilor pe două ecrane deoarece acest mod de lucru atipic nu este suportat. Asus ZenBook Pro Duo UX581 nu este însă un laptop pentru jocuri, ci pentru lucru, iar aici ScreenPad este util, după cum am spus deja.

Ergonomia este însă limitată de suportul software, neexistând de exemplu posibilitatea rulării fullscreen a unei aplicații pe jumătate din ScreenPad în timp ce altă jumătate afișează altceva. ASUS ar putea însă îmbunătăți acest aspect prin actualizări software, așa cum și producătorii de aplicații de productivitate precum Adobe sau Microsoft ar putea găsi metode de a utiliza mai bine un ecran secundar cu un raport de aspect atât de lat.

ScreenPad extinde utilitatea acestei suprafețe tactile suplimentare oferind și suport pentru stylus. Alimentat de o baterie, stylus-ul ASUS permite utilizarea aplicațiilor pentru desen sau adnotări afișate pe ecranul inferior, însă implementarea nu este foarte precisă, are latențe cam mari și nici nu beneficiază de algoritmi de palm-rejection prea buni. În plus, din cauza poziției de lucru, probabil că veți apăsa fără să vreți și pe butoanele tastaturii, aceste compromisuri nefiind prea grozave pentru un amator ca mine, ce să mai zic de un profesionist pretențios.

Am ajuns în final la ecranul OLED, cu bune și rele. Prea bine cunoscut de la telefoanele mobile, ecranele OLED sunt mai rare pe laptopuri și de aceea trebuie să aveți în vedere mai multe aspecte:

• burn-in-ul este o problemă pe termen lung deoarece Windows are multe elemente care sunt afișate mult timp precum bara de start sau butoanele interfeței, iar dacă nu există teste concludente cu ecranele OLED de pe laptopuri, problemele care apar și pe televizoarele OLED de vârf ne spun că nici cele mai bune ecrane de acest gen nu au eliminat complet problema.
• contrastul și nivelul de negru sunt perfecte pe un ecran OLED datorită modului de lucru al tehnologiei, neremarcându-se deci nici probleme de bleeding.
• ecranul OLED are o granularitate mai vizibilă decât cea a ecranului IPS, un aspect cu care vă veți obișnuit după un timp, dar care merită exemplificat într-o imagine precum cea de mai jos.
• OLED are probleme cu nuanțele de gri foarte închise care apar ca negre, în acest caz remarcându-se că un procent de 5% gri este afișat ca negru, ceea ce nu se întâmplă pe panoul IPS al ScreenPad-ului.
• OLED are probleme și cu grey-bending, în cazul de față remarcându-se apariția acestui fenomen pe nuanțele de gri mai închise.
  deoarece pixelii OLED sunt controlați individual, acest panou are probleme cu consumul de energie atunci când sunt afișate elemente albe sau viu colorate, ceea ce va reduce sesizabil durata de viață a bateriei
• saturația culorilor variază în funcție de luminozitate, de aceea este recomandată calibrarea ecranului la nivelul de strălucire al ecranului pe care-l folosiți în mod curent
  ecranele OLED au tendința să pâlpâie atunci când afișează anumite nuanțe de gri din cauza modului în care funcționează pixelii controlați individual și cu iluminare proprie; eu nu am întâmpinat probleme, însă utilizatorii de telefoane cu ecran OLED s-au plâns de oboseala indusă de acest fenomen.

Trăgând linia de final, ecranul OLED arată spectaculos, iar datele din teste confirmă asta. Ținând cont de problemele tehnologiei, aș fi preferat o implementare IPS de vârf care nu dă bătăi de cap, însă cum ASUS nu oferă decât OLED, sper că vom vedea o opțiune IPS la generația următoare din 2020.

Configurație și performanțe

Exemplarul de Zenbook Pro Duo UX581VD testat de noi are o configurație de bază, aceasta incluzând un procesor Intel Core i7-9750H cu șase nuclee 16 GB de memorie DDR4, o unitate de stocare SSD cu capacitate de 512 GB produsă de SK Hynix și placă video Nvidia RTX 2060 cu TDP de 80W și 8 GB de memorie GDDR6.

ASUS oferă și o versiune mai puternică bazată pe Core i9-9880HK care mai oferă 32 GB de memorie și un SSD de 1 TB, care adaugă circa 500€ la nota de plată de 2500€ a modelului de față. Cei care vor folosi acest laptop drept stație de lucru portabilă vor prefera probabil modelul mai scump datorită procesorului cu opt nuclee și a memorie de sistem mai generoase, mai ales că ultima este lipită pe placa de bază și nu poate fi extinsă ulterior. Procesorul i9 probabil că nu se va putea desfășura precum o face într-o stație de lucru de mari dimensiuni, însă estimăm că va oferi oricum un spor de putere de 20 – 25%.

Cum placa video, procesorul și memoria sunt lipite, singurele componente care pot fi schimbate sunt unitatea de stocare și modulul wireless. Accesul la acestea este ușor, necesitând doar înlăturarea șuruburilor care fixează capacul inferior.

Lesne de ghicit, ZenBook Pro Duo UX581 nu are nici o problemă cu activitățile uzuale de birou sau media, mai jos putându-se vedea comportamentul și consumul energetic.

Dezactivarea ScreenPad aduce un spor substanțial de autonomie, de aceea recomandăm dezactivarea lui atunci când nu este folosit (cum ar fi de pildă în timpul redării media).

Cum nimeni nu cumpără un astfel de sistem doar pentru navigare Web și filme, să trecem la testele serioase. Ca de obicei, am testat procesorul cu CineBench R15 folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între acestea. Laptopul nu oferă profiluri energetice, deci a fost folosit cu setările implicite. Sistemul de răcire a fost setat pe Turbo. Butonul de deasupra touchpad-ului permite comutarea rapidă între Turbo și Auto, însă modul din urmă se face simțit doar în utilizarea banală, unde este mai silențios, în sarcinile intensive comportamentul fiind identic cu Turbo.

Procesorul s-a stabilizat la o frecvență de 3 – 3,1 GHz și temperaturi de 86 – 88 grade, în condițiile în care TDP-ul a atins 45 W iar scorul CineBench a urcat la 1000 de puncte. După cum se vede, procesorul este limitat acum în principal de Power Limit.

Am trecut apoi la sub-alimentarea procesorului, acesta dovedindu-se stabil la o valoare de -125 mV. Frecvențele de lucru stabile au crescut la 3,3 – 3,4 GHz, TDP-ul a urcat la 60W iar temperaturile au ajuns la 95 de grade, scorul CineBench fiind de numai 1060 puncte. Cu alte cuvinte, în timp ce Powe Limit nu mai este un factor limitator, procesorul nu poate atinge nivelul maxim de performanțe de 3,9 – 4 GHz deoarece este limitat de temperaturile mari. În consecință, scorul CineBench este la un nivel de circa 85% din ceea ce poate oferi procesorul într-o configurație cu răcire bună precum ROG Scar III.

Performanța pe baterie a fost surprinzător de bună, procesorul menținând un TDP de 45W și oferind performanțe CineBench de circa 1000 de puncte. În mod ciudat, un al doilea exemplar de laptop cu aceleași drivere, BIOS și configurație, a fost limitat la 20W TDP, și în acest moment nu am nici o explicație pentru acest comportament.

Dacă vreți să optați pentru versiunea Core i9, se pare că sistemul de răcire nu este tocmai ideal pentru menținerea sub control a unui astfel de model de vârf. Nu am testat această variantă, însă testele apărute online arată că sistemul va deveni mai zgomotos , însă și scorul CineBench de 1550 puncte marchează o îmbunătățire majoră.

Am trecut apoi la testele combinate de CPU și GPU, adică 3DMark Stress Test și Luxmark 3.1 Laptopul a trecut cu succes de 3DMark, atât la setările standard, cât și cu tensiunea de alimentare pe procesor scăzută cu 125 mV, însă rezultatele arată că temperaturile pe CPU și GPU sunt prea puțin afectate de acest truc.

Luxmark a arătat că procesorul și placa video sunt capabile să meargă la turație maximă pe perioade lungi de timp, acestea menținându-se constant la TDP-uri nominale de 45W, respectiv 80W. Temperaturile de lucru sunt însă ridicate, peste 95 de grade pe CPU și peste 80 de grade pe GPU. Pe baterie, procesorul devine însă limitat de TDP iar placa video nu trece nici ea peste 30W, Asus ZenBook Pro Duo UX581 urmând deci să aibă probleme cu performanța în acest scenariu.

Am trecut apoi la suita noastră tradițională de teste sintetice.

• 3DMark 11: 16326 (Graphics – 19506, Physics – 11725);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 13231 (Graphics – 14878, Physics – 13768);
• 3DMark 13 – Time Spy: 5723 (Graphics – 5717, CPU – 5759);
• 3DMark 13 – Port Royal: 3234;
• Unigine Superposition – 1080p Extreme: 3349;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1064, Multi-core: 5198;
• CineBench R15 (best run): CPU 1132 cb, CPU Single Core 171 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2537 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 54.16 s.

Am refăcut apoi testele cu tensiunea de alimentare a procesorului scăzută cu 100 mV, mai puțin decât cei 125 mV anteriori deoarece am vrut să evităm problemele de stabilitate.

• 3DMark 11: 16608 (Graphics – 19630, Physics – 12051);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 13341 (Graphics – 14812, Physics – 14791);
• 3DMark 13 – Time Spy: 5748 (Graphics – 5707, CPU – 5999);
• 3DMark 13 – Port Royal: 3225;
• Unigine Superposition – 1080p Extreme: 3496;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1159, Multi-core: 5880;
• CineBench R15 (best run): CPU 1182 cb, CPU Single Core 181 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 2728 cb;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 51.28 s.

Deoarece avem de-a face cu o stație de lucru, am făcut și o serie de teste cu aplicații mai relevante pentru acest domeniu.

• Blender 2.80 – BMW Car scene- GPU Compute (CUDA): Time – 7:04.51 (UV);
• Blender 2.80 – Classroom scene – CPU Compute: Time – 16:44.98 (UV);
• Blender 2.80 – Classroom scene – GPU Compute (CUDA): n/a;
• Luxmark 3.1 – Luxball HDR – OpenCL CPUs + GPUs score: 25523;
• SPECviewerf 13 – 3DSMax: 127.33;
• SPECviewerf 13 – Catia: 90.26;
• SPECviewerf 13 – Creo: 116.58;
• SPECviewerf 13 – Energy: 14.7;
• SPECviewerf 13 – Maya: 142.68;
• SPECviewerf 13 – Medical: 38.57;
• SPECviewerf 13 – Showcase: 75.16;
• SPECviewerf 13 – SNX: 14.02;
• SPECviewerf 13 – SW: 63.06.

Cum RTX 2060 este echivalentul unui Quadro RTX 3000, cei din domeniul profesional pot compara astfel rezultatele cu cele obținute pe stațiile de lucru dotate similar pentru a-și face o idee mai bună despre diferențe și asemănări.

Rezultatele sunt cele la care ne-am așteptat, placa video funcționând ireproșabil și oferind cam tot ce poate un RTX 2060, însă temperaturile de lucru sunt mai mari decât în cazul unor implementări standard, ceea ce limitează și opțiunea de overclocking. procesorul funcționează cu 10 – 15 procente sub potențialul maxim din cauza limitărilor termice pe perioade lungi de utilizare.

În final, am apelat și la jocuri, deși ZenBook Pro Duo UX581 nu este un laptop de gaming. Testele au fost făcute atât la rezoluția nativă UHD cât și la cea FHD, setările fiind cele implicite iar sistemul de răcire fiind setat pe Turbo.

Performanțele sunt deci cu vreo 20 de procente sub nivelul celor mai bune laptopuri de jocuri cu procesor i7 și RTX 2060 de 90W, precum MSI GE65 Raider. Performanțele sunt cu circa 10% sub nivelul laptopurilor de gaming mai accesibile cu RTX 2060 de 80W, cum ar fi de pildă Lenovo Legion Y540 sau Acer Predator Helios 300. Trebuie menționat însă că nivelul minim al cadrelor pe secundă (cele mai scăzute 1%) se duc cam mult în jos, semn al limitării termice, ceea ce se traduce prin sacadări sesizabile din când în când. Cum nici ecranul de 60 Hz nu este grozav pentru jocuri, putem concluziona că ZenBook Pro Duo UX581 poate fi folosit și pentru jocuri, dar nu trebuie cumpărat doar pentru acestea.

HWInfo arată comportamentul în Far Cry 5 și Witcher 3 cu setările de bază, temperaturile pe procesor ajungând la peste 90 de grade în condițiile unui TDP de numai 30W, în timp ce placa video atinge 79 de grade cu un TDP maxim de 80W.

Sub-alimentarea procesorului ajută la scăderea temperaturilor în Witcher 3, dar nu se face simțită în Far Cry 5 și nici nu aduce schimbări sesizabile de performanțe.

După cum ziceam, modul Auto al sistemului de răcire nu aduce practic nici o schimbare în jocuri și se comporta la fel ca Turbo.

În final, performanțele pe CPU și GPU scad vizibil când alimentarea se face de la baterie, deci nu vă veți putea bucura de jocuri atunci când sunteți departe de o priză.

În concluzie, această configurație de ZenBook Pro Duo se comporta la nivelul așteptărilor, însă regimul termic intern este problematic iar procesorul și placa video funcționează la temperaturi ridicate. Placa video nu este prea afectată, însă procesorul funcționează cu 10 – 15 procente sub nivelul performanțelor oferite de laptopurile performante precum Asus ROG Scar III sau MSI GE65 Raider. Temperaturile interne limitează opțiunea de overclocking, de aceea unele modele de laptopuri bazate pe RTX 2060 80W oferă performanțe cu 10 – 15% mai mari în teste GPU și cu până la 20% mai mari în jocuri.

Răcire, conectivitate și audio

După cum s-a remarcat deja, sistemul de răcire de pe acest laptop nu este prea grozav, ceea ce este surprinzător dacă ținem seama de complexitatea lui. Alte laptopuri se comportă mai bine cu sisteme de răcire mai simple, de aceea am crezut că primul exemplar testat are o problemă, însă și cel de-al doilea laptop oferit de ASUS s-a comportat la fel.

O posibilă explicație ar putea fi poziționarea fantelor de admisie de pe capacul inferior, care nu oferă o deschidere direct în zona ventilatoarelor, însă cum sistemul trage aer și prin zona fantelor ascunse după balama, nu știm cât de mare ar fi fost în realitate această diferență.

O altă explicație posibilă ar fi regimul de turatie al ventilatoarelor. Un review precedent a măsurat un nivel de zgomot de 50 dB, în timp ce noi am măsurat doar 40 – 42 dB. Personal nu m-ar fi deranjat un laptop mai zgomotos dacă acest aspect s-ar traduce printr-o răcire mai bună și performanțe mai ridicate.

În activitățile uzuale, ventilatoarele sistemului de răcire sunt oprite în cea mai mare parte a timpului, demarând doar în activitățile de multitasking. Nu am remarcat zgomote electrice sau electronice, un aspect bine venit.

Carcasa este foarte bine izolată și nu transmite căldura din interior. Temperaturile maxime măsurate au fost de cel mult 39 de grade în activitățile uzuale și cel mult 44 în sarcină, deci un comportament excelent.

Conectivitatea este asigurată de un modul WiFi 6 și Bluetooth. Interfața wireless a oferit un semnal bun și stabil, însă ratele de transfer au fost mai mici decât alte implementări WiFi 6 și chiar decât unele WiFi 5. Asus ZenBook Pro Duo UX581 oferă o cameră Web și microfoane, sistemul fiind completat de un sistem IR pentru autentificarea Windows Hello. Prestația camerei este mediocră, așa cum este cazul cu multe dintre laptopurile contemporane.

Sistemul audio folosește două incinte mici cu deschidere către laterale. Calitatea sunetului este peste medie, remarcăndu-se înaltele și mediile bune, dar și ceva frecvențe joase, însă nivelul sonor este cam scăzut: 72 – 73 dB. Mai mult, utilizarea la nivelul sonor maxim nu este recomandată deoarece vibrațiile devin sesizabile la un volum de peste 70%.

Baterie și autonomie

Bateria de pe ZenBook Pro Duo UX581 are o capacitate de 71 Wh, o dimensiune medie pentru laptopurile performante din gama superioară. Laptopul folosește NVIDIA Optimus pentru a eficientiza alocarea interfețelor grafice NVIDIA și Intel, însă cele două ecrane sunt gurmande și nu trebuie să vă așteptați la minuni.

Rezultatele obținute cu ScreenPad oprit

• 4h – editare text Google Docs, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 5h:30m – redare video YouTube FullHD, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 5h:30m – redare video Netflix, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 3h – navigare Web intensivă, Better Performance Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 1h:15m – jocuri (Witcher 3), Max Performance Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON, no fps limit.

Activarea ecranului secundar ScreenPad cu luminozitatea la jumătate își spune cuvântul

• 4h – redare video YouTube FullHD, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 4h – redare video Netflix, Better Battery Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;

Din cauza poziționării, probabil că va trebui să ajustați luminozitatea ScreenPad la un nivel și mai ridicat pentru a va bucura de o lizibilitate superioară, ceea ce va mânca și mai mult din baterie. Nu trebuie uitat că ecranul OLED consumă mai multă energie atunci când afișează informații grafice deschide la culoare, deci este o idee bună optați pentru teme de interfață întunecată. Cum informația efectivă utilă afișată nu poate fi la fel de ușor controlată ca temele de interfață, va trebui să vă așteptați la variații mari de autonomie, de la numai 2 ore până la peste 5 ore.

Încărcătorul cu putere de 230W are dimensiuni medii și o greutate de circa 800 de grame. Acesta va trebui purtat mereu în rucsac deoarece laptopul nu oferă și opțiunea încărcării prin intermediul portului USB-C.

Preț și disponibilitate

Asus ZenBook Pro Duo UX581 este deja disponibil în ofertele magazinelor din România. Configurația testată de noi, care este bazată pe un procesor Core i7 și mai oferă 16 GB RAM, unitate de stocare SSD cu capacitate de 1 TB și placă video NVIDIA GeForce RTX 2060 este oferită la un preț de circa 12.800 lei. Prețurile pentru ZenBook Pro Duo UX581 încep de la 12.400 lei, în cazul în care un SSD de 512 GB este suficient, și urcă până la 17.000 lei în cazul în care optați pentru modelul cu procesor Core i9 si 32 GB de memorie.

Pentru mai multe detalii despre prețuri și stocuri puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Cu siguranță că ZenBook-ul Pro Duo este un notebook piperat și un produs de nișă, menit celor cu pretenții aparte.

În gama sa de preț el se luptă cu laptop-uri de gaming și profesionale de top, majoritatea semnificativ mai capabile din punct de vedere al performanțelor și cu mai puține compromisuri.

Tocmai de aceea considerăm că alegerea ZenBook-ului Pro Duo se rezumă în primul rând la formatul său unic, cu cele două ecrane de mari dimensiuni. Dacă doriți un astfel de notebook, Duo-ul este singura voastră opțiune, alături de mai compactul, mai accesibilul, dar și mai compromisul ZenBook Duo UX481 testat în detaliu în acest articol. Dacă două ecrane nu sunt însă un must have, atunci veți găsi opțiuni mai bine echilibrate în rândul celor cu formate standard, în funcție de necesități.

Chiar și dacă ați decis că doriți să plătiți extra pentru un laptop cu două astfel de ecrane, ar trebui să luați în calcul și restul de aspecte importante în utilizarea de zi cu zi. Printre atuurile acestei serii se numără construcția excelentă și aspectul exclusivist, tastatura rapidă și comfortabilă, conectica de top, ecranele impresionante și performanțele bune în utilizare în majoritatea scenariilor. Printre neajunsuri, însă, avem unele evidente, precum impractibilitatea atunci când laptop-ul nu stă pe un birou sau greutatea sa destul de ridicată, dar și altele mai puțin evidente, precum autonomia de scurtă durată, limitările în task-uri complexe cauzate de sistemul termic setat silențios, și limitările aferente untilizării unui panel OLED pe un notebook.

În concluzie, ZenBook-ul Pro Duo UX581 nu reprezintă alegerea rațională în gama sa, dar în același timp este atât de diferit de orice alt notebook de pe piață încât poate fi o opțiune justificabilă pentru unii dintre voi.

Pro:

• construcție și materiale de vârf
• ecran OLED impresionant, dar atenție la detaliile din articol
• ScreenPad-ul devine util după acomodare
• tastatură bună pentru utilizarea pe birou
• performanțe bune în aproape toate scenariile
• temperaturi exterioare și nivel de zgomot reduse

Contra:

• mai greu și mai masiv decât precedentele Pro
• tastatura amplasată jos și touchpad îngust
• fără card reader și încărcare USB-C
• panelul OLED are o serie de insuficiențe
• performanțe limitate de sistemul de răcire
• autonomie mică cu ambele ecrane active