Top 10 cele mai mari porturi din lume
Porturile maritime joacă un rol esenţial în industria transporturilor, întrucât reprezintă una dintre principalele metode prin care produsele ajung de la locul de producţie în ţările care le consumă.
Deloc surprinzător, China este ţara care deţine cele mai mari porturi după cantitatea de containere pe care le gestionează anual, întrucât aici se fabrică cele mai multe produse electronice şi haine.
Capacitatea unui container de marfă este calculată într-o unitate de măsură botezată TEU a cărui denumire provine de la “twenty-foot equivalent unit” (n.r – unitate echivalentă pentru 20 de picioare, unde 1 picior este echivalentul a 0.3048 metri).
Cu alte cuvinte, capacitatea unui container este măsurată pe baza unui volumului unui container intermodal cu o lungime de 20 de picioare (6.1 metri), însă înălţimea containerului nu este standard şi variază între 1.3 – 2.9 metri. Cel mai uzual container de transport are însă o înălţime de 2.59 metri.
În plus, se consideră că volumul unui container de 45 de picioare este de 2 TEU, în ciuda faptului că în realitate ar trebui să aibă 2.25 TEU.
10. Portul Tianjin (China) – 13.010.000 TEU
Portul Tianjin din China este principala poartă maritimă de acces pentru capitala Beijing, situată la 170 de kilometri depărtare. Acesta acoperă o suprafaţă de 121 de kilometri pătraţi şi beneficiază de 151 de dane. Portul are o importanţă majoră pentru localitatea cunoscută astăzi drept Beijing încă din 1153, însă a căpătat o influenţă din ce în ce mai mare în comerţul mondial abia începând din 1988. În prezent, este deţinut de municipalitatea din oraşul Tianjin, situat la 60 de kilometri distanţă.
9. Portul Jebel Ali (Dubai) – 13.641.000 TEU
Portul Jebel Ali a fost inaugurat în 1979 cu scopul de a sprijini Portul Rashid, care nu mai făcea faţă volumului de containere. Localizat la 35 de kilometri sud-vest de Dubai, acesta a devenit în cel mai mare port din Orientul Mijlociu, iar în prezent beneficiază de 67 de dane.
8. Portul Guangzhou (China) – 15.309.000 TEU
Situat la intersecţia a celor mai importante trei fluvii din sudul Chinei, Guangzhou este un port inagurat în timpul Dinastiei Qin (aproximativ anul 200 înaintea erei noastre), însă a devenit unul dintre cele mai aglomerate porturi din regiune prin secolele XIV-XV. În total, portul beneficiază de 4600 de dane.
7. Portul Qingdao (China) – 15.520.000 TEU
Qingdao are un rol important în economia chineză, în special datorită faptului că unul dintre marile terminale ale portului este destinat exclusiv transportului de fier de la un zăcământ din zonă. Portul se află la Marea Galbenă în imediata apropiere a oraşului Qingdao.
6. Portul Ningbo-Zhoushan (China) – 17.351.000 TEU
Inaugurat încă din anul 738, portul Ningbo-Zhoushan este amplasat pe coasta Marii Chinei de Est şi se află la intersecţia dintre teritoriul chinez şi ruta de transport de pe coastă. Portul este alcătuit de fapt din mai multe porturi mai mici, aşa cum sunt Beilun, Zhenhai şi Ningbo.
5. Portul Busan (Coreea de Sud) – 17.690.000 TEU
Busan este al doilea cel mai mare oraş din Coreea de Sud după Seul şi, în acelaşi timp, este şi cel mai important oraş-port din această ţară. În 1876, acesta a devenit primul port internaţional al ţării, iar în prezent este unul dintre cele mai aglomerate din lume datorită poziţionării sale geografice şi a faptului că în Coreea de Sud se fabrică numeroase produse electronice.
4. Portul Hong Kong (China) – 22.352.000 TEU
Portul din Hong Kong este localizat în Marea Chinei de Sud şi este utilizat în special pentru transportul containerelor de marfă, pentru care există nouă terminale, deşi există terminale şi pentru pasageri. În trecut, acesta a fost cel mai mare port din lume în trei perioade distincte: 1987-1989, 1992-1997 şi 1999-2004.
3. Portul Shenzhen (China) – 23.280.000 TEU
Shenzhen este unul dintre celem ai cunoscute oraşe din China pentru fabricile de produse electronice, iar portul cu acelaşi nume deserveşte în special comerţul de mărfuri cu Hong Kong. Cu 140 de dane, portul beneficiază de 131 de rute internaţionale, iar în fiecare lună este vizitat de 560 de nave.
2. Portul Singapore (Singapore) – 32.240.000 TEU
În absenţa oricăror forme de resurse naturale, orasul-stat Singapore depinde covârşitor de existenţa portului cu acelaşi nume pentru importul oricăror materii prime. Portul are 11 terminale şi 23 de dane, iar acesta a devenit esenţial începând din 1965, atunci când Singapore şi-a câştigat independenţa.
1. Shanghai (China) – 33.617.000 TEU
Deloc surprinzător, cel mai mare port al lumii este Shanghai. Învecinat cu Marea Chinei de Est la est şi Golful Hangzhou la suf, portul se află la confluenţa râurilor Yangtze, Huangpu şi Qiantang şi a fost inaugurat în 1842. A devenit cel mai mare port datorită numeroaselor containere cu mărfuri care sunt expediate în China în întreaga lume.
Concluzii
Şase dintre cele mai mari 10 porturi din lume se află în China, lucru care evidenţiază încă o dată puterea acestei ţări când vine vorba despre producţia de mărfuri.
Aproape toate porturile din top au o istorie îndelungată care, în unele cazuri, se întinde chiar şi înaintea erei noastre, însă excepţia notabilă de la regulă este portul din Dubai.
Clasamentul general al porturilor se schimbă destul de mult de la an la an, însă primele 10 vor rămâne probabil în continuare în top pentru o lungă perioadă de timp.
goulis
15 mai 2015 la 09:32
adică 7. hong kongul face parte tot din china.
Giurgi Paul
19 martie 2016 la 10:54
Trebuie o lamurire! Ori sunt 7 porturi chinezesti in "Top 10 porturi ale lumii", ori Hong Kong nu ar apartine Chinei! Dupa cum se vede din modalitatea generala de prezentare in articol, in paranteza punandu-se statul, observam ca la Hong Kong, scrie in paranteza tot Hong Kong! Dar noi stim ca Hong Kong a revenit sub administratie (si guvernare!) chineza in anul 1997, de la coroana britanica (conform unei intelegeri ramase valabila de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial)!
Daniel Popescu
19 martie 2016 la 12:15
Corect, Hong Kong este o regiune aflata sub o administrare speciala a Chinei. Chiar daca are un nivel ridicat de autonomie, se considera ca in prezent face parte din statul chinez. Am modificat in articol pentru ca acest lucru sa fie evident.