Top 5 invenţii ale Imperiului Roman

Imperiul Roman a fost una dintre cele mai importante organizări statale din istorie şi, alături de cultura greacă, a jucat un rol fundamental în dezvoltarea lumii moderne.

Pe parcursul îndelungatei sale istorii dintre anul 27 înaintea erei noastre şi 1453, Imperiul Roman s-a dezvoltat într-un mod impresionant, iar apogeul a fost atins în anul 117.

În acel moment, Imperiul Roman cuprindea vaste teritorii din Europa, Asia şi Africa şi se întindea pe o suprafaţă totală de 5.000.000 de kilometri pătraţi. În plus, pe teritoriul ocupat de Imperiul Roman în 117 există în prezent nu mai puţin de 47 de ţări.

Pentru a rezista, Imperiul Roman avea nevoie de o dezvoltare adecvată din toate punctele de vedere, astfel că în această perioadă au apărut numeroase invenţii care aveau să fie utilizate şi îmbunătăţite până în zilele noastre. Iată numai câteva dintre ele:

Drumuri

Pentru a putea transporta cu uşurinţă armatele dintr-o parte în alta a imperiului, romanii au dezvoltat o adevărată reţea de drumuri, care în zilele de pace era folosită şi de locuitorii obişnuiţi. Drumul tipic al Imperiului Roman era construit preponderent din pietre şi avea o lăţime de 2.5 metri, suficient de mari pentru epoca respectivă. Desigur, Roma a fost privilegiată, astfel că la un moment dat existau nu mai puţin de 29 de drumuri dinsticte care făceau legătura cu capitala Imperiului. La sfârşitul Imperiului Roman, pe vastul său teritoriu exista o reţea de 400.000 de kilometri de drumuri care se întindeau din Egipt până în Marea Britanie.

Drumurile romane s-au mentinut pana in zilele noastre

Betonul

Unul dintre obiectivele romanilor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială a fost realizarea unor clădiri rezistente în timp, iar pentru asta au inventat unul dintre primele tipuri de beton. Realizat într-o versiune preliminară în anii premergători formării imperiului, betonul a fost folosit pe tot cuprinsul imperiului, iar rezistenţa sa este demonstrată şi de structurile care există şi în ziua de astăzi. Printre ele se numără şi Colosseumul, una dintre clădirile simbolice ale Romei şi principala atracţie turistică a Italiei.

Exemplu de constructie din beton

Arcade

Când vastitatea imperiului îţi impune realizarea a numeroase clădiri de anvergură, ai nevoie nu numai de beton, ci şi de o arhitectură potrivită. Romanii au gândit practic şi au îmbunătăţit o idee apărută cu circa 2.000 de ani înaintea erei noastre în Mesopotamia: arcadele. Prin prisma designului lor, arcadele aveau proprietatea de a putea susţine o greutate foarte mare, motiv pentru care acest tip de arhitectură a fost folosit frecvent în timpul imperiului.

Arcadele, un element important in arhitectura romana

Canalizări

Prin prisma vastităţii imperiului şi a numărului tot mai mare de locuitori, romanii aveau nevoie de un sistem care să asigure eliminarea rapidă a resturilor menajere, scopul principal fiind reducerea numărului de bolnavi. Aşa au apărut canalizările, o structură de tunele prin care erau eliminate resturile menajere. Acestea au fost amplasate în principalele oraşe ale imperiului, iar canalizarea Romei era compusă din nu mai puţin de şapte canalizări majore.

Canalizarile au fost construite in marile orase ale imperiului

Calendarul Iulian

Măsurarea timpului este esenţială pentru bună desfăşurare a lucrurilor, iar romanii sunt principalii răspunzători pentru modul în care îl calculam în prezent. Primul calendar roman îi este atribuit lui Romulus, fondatorul Romei, şi era compus din 10 luni a câte 30 sau 31 de zile, de la martie la decembrie, astfel că un an avea 304 zile. Nu mai puţin de 51 de zile de iarnă nu erau alocate niciunei luni.

Ulterior, Numa Pompilius, unul dintre cei şapte regi tradiţionali ai Romei, a reformat calendarul din dorinţa de a păstra doar luni cu zile impare, din superstiţie. A scăzut câte o zi din lunile cu 30 de zile, a adăugat cele 51 de zile de iarnă nealocate şi aşa a apărut calendarul de 355 zile cu 12 luni de 28, 29 sau 31 de zile.

Julius Caesar, autorul calendarului folosit si in prezent, cu mici imbunatatiri

Julius Caesar a adus câteva modificări minore, dar de efect, calendarului: cele 12 luni s-au păstrat, dar acestea aveau 30 sau 31 de zile, cu excepţia lunii februarie, calculată la numai 28 de zile. Practic, noul calendar era alcătuit din 365 de zile în loc de 355 zile.

Calendarul Gregorian, care este folosit şi în prezent, a fost introdus în 1582 şi dat înainte cu 10 zile, însă cea mai importantă noutate este adăugarea zilei de 29 februarie o dată la patru ani.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante invenţii ale romanilor. Nu toate au apărut în zilele Imperiului Roman, întrucât unele au luat naştere înainte de formarea propriu-zisă a noii forme de organizare, însă ele au fost folosite şi perfecţionate cu precădere în timpul imperiului. În plus, folosirea acestor invenţii pe un teritoriu atât de vast a asigurat păstrarea acestora şi după sfârşitul imperiului în 1453.