Dynabook – povestea prototipului de tabletă din care a luat naştere iPad

“Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l inventezi” – Alan Curtis Kay, inventatorul Dynabook-ului.

Apple a schimbat radical piaţa dispozitivelor mobile prin lansările iPhone din 2007 şi iPad din 2010, însă nu a fost nici pe departe prima companie care a produs smartphone-uri sau tablete.

În schimb, Apple a fost compania care a reuşit să producă prima tabletă care să prindă la publicul larg, devenind imediat un gadget popular şi determinând numeroşi alţi producători să intre pe acest segment.

În realitate, iPad nu îşi trage rădăcinile nici măcar din tablet PC-urile cu stylus lansate de Microsoft la începutul anilor 2000 şi care nu s-au bucurat de succes pe piaţă, ci din prototipul unui gadget construit în 1968 sub numele Dynabook.

Născut din pasiunea pentru… educaţie

În prezent, tabletele sunt gadgeturi utilizate în special pentru divertisment: filme, jocuri, muzică, navigare pe internet sau pe reţelele sociale. Dynabook a plecat însă la drum cu ideea de a reprezenta un instrument educaţional.

Totul se leagă de pasiunea lui Alan Kay pentru educaţie. Născut în 1940, americanul a învăţat să citească fluent la vârsta de numai trei ani, într-o perioadă în care ţara sa natală era puternic implicată în Al Doilea Război Mondial.

“Am avut norocul său ghinionul să învăţ a citesc fluent de la vârsta de trei ani. Până să ajung în clasa întâi citisem cam 150 de cărţi şi ştiam deja că profesorii mă mint” – Alan Kay.

Şi-a luat licenţa în Matematică şi Biologie Moleculară la Universitatea din Colorado, iar în 1966 s-a înscris la master la Universitatea din Utah. Pe parcursul studiilor sale şi în timp ce-şi realiza lucrarea de doctorat, Kay construieşte în 1968 prototipul unui computer personal pentru copii, botezat iniţial KiddiComp.

Alan Curtis Kay alaturi de prototipul Dynabook

Dynabook –  tableta cu tastatură pentru copii

Kay a avut nevoie de nu mai puţin de patru ani a prezenta în mod public computerul pentru copii. Într-o lucrare de 11 pagini publicată în 1972 sub numele “A Personal Computer for Children of All Ages”, Kay prezintă pentru prima oară designul dispozitivului educaţional, căruia i-a schimbat însă numele în Dynabook.

Conceputul Dynabook din lucrarea sa arată la fel ca în fotografia de mai jos şi are dimensiunile 304x228x19 mm, adică aproximativ dimensiunile unui laptop modern de 13.3”:

Schita Dynabook-ului din lucrarea realizata de Kay in 1972

În lucrarea sa din 1972, Kay a pus accent pe latura educaţională a Dynabook-ului, exemplificând performanţele ecranului la citirea unei cărţi electronice. De altfel, el a plecat de la ideea unui ecran care să nu consume curent decât la trecerea de la o pagină la alta a unei cărţi şi care să poată fi citit în lumină naturală, adică exact principiul de funcţionare al unui ebook reader. La vremea respectivă, pixelii erau numiţi simplu “puncte”, iar în opinia lui Kay ecranul ar fi trebuit să aibă o rezoluţie de 1024×1024 puncte.

Prototipul Dynabook include o tastatură fizică, dar în lucrarea să Kay explică faptul că tastatura ar trebui integrată în display pentru a putea fi utilizată prin simpla atingere a ecranului. La apăsarea unei taste, utilizatorul ar avea inclusiv posibilitatea de a selecta tasta obişnuită sau una dintre tastele speciale (semne, simboluri, cifre). Practic, vorbim despre ceea ce avea mult mai târziu să devină o tastatură virtuală obişnuită pe smartphone-uri şi tablete.

Ca platforma hardware, Kay mizează pe o legătură mult mai strânsă între puterea de procesare şi memoria necesară, considerând că soluţia ideală este alcătuită dintr-un procesor şi 16 chipuri de memorie RAM. Aceasta ar permite accesarea unui fişier în 4 secunde, o durată de timp care la vremea respectivă era considerată “foarte rezonabilă” de către Kay. Consumul prea mare de curent al soluţiei îl determina însă pe Kay să propună o latenţă de 10 secunde pentru accesarea unui fişier.

Preţul unui Dynabook? Kay l-a calculat la 294 de dolari, un cost despre care afirmă că “are foarte puţină credibilitate din cauza science fiction-ului. Totuşi, unii cititori curajoşi îl pot considera nu doar ridicol, ci ridicol de mare”. Ţine cont de faptul că la vremea respectivă computerele costau mii de dolari şi erau utilizate doar de entuziaşti.

Utilitatea unui Dynabook în anii ‘70

Aşa cum probabil ţi-ai dat seama, Dynabook a fost un prototip din care ebook readerele şi, mai târziu, tabletele au preluat o mare parte din concepte.

Ştii cum justifica Kay utilitatea unui astfel de gadget? Cam aşa: “Analogia cu cărţile rămâne în picioare: biblioteticile sunt foarte folositoare, dar nimeni nu vrea să se muleze tot timpul după programul şi localizarea acestora”.

Kay a realizat Dynabook cu gandul la educatia copiilor

Ce s-a ales de Dynabook?

În dezvoltarea conceputului Dynabook, Kay a beneficiat de fonduri importante din partea Departamentului de Apărare al Statelor Unite, întrucât dispozitivul era considerat o soluţie pentru transportul documentelor militare în condiţiile dificile ale câmpului de luptă.

Cu toate acestea, Dynabook a rămas doar un prototip ale cărui funcţii inovatoare au fost preluate mai mult sau mai puţin de produse precum ebook readere, tablet PC-urile Microsoft sau iPad-urile celor de la Apple.

Kay rămâne însă convins că adevăratul Dynabook nu a fost încă inventat. De altfel, la lansarea Tablet PC, el a declarat: “Tablet PC-ul Microsoft, primul computer de tip Dynabook suficient de bun pentru a fi criticat”.

Ce a urmat pentru Kay?

Dynabook a fost doar unul dintre proiectele la care a lucrat Kay. Încă din 1970 s-a angajat la Xerox, devenind unul dintre membrii faimosului Palo Alto Research Center. Aici a dezvoltat, printre altele, limbajul de programare Smalltalk, care avea să fie integrat ulterior în computerele Lisa şi Macintosh ale Apple.

În 1984 a ajuns să lucreze chiar la una dintre diviziile de cercetare ale Apple, iar ulterior a trecut şi pe la Disney şi HP. În 2001 a fondat Viewpoints Research Institute, o organizaţie non-profit dedicată copiilor. Însă probabil că numele meu este legat cel mai mult de proiectul One Laptop Per Child, celebrul laptop de 100 de dolari prezentat în noiembrie 2005 care împrumută numeroase funcţii ale unui Dynabook.

În concluzie, atunci când ai în mână un iPad sau orice altă tabletă, gândeşte-te măcar câteva secunde la Alan Curtis Kay. Fără devotamentul său în dezvoltarea proiectului Dynabook, tabletele de astăzi ar fi putut arăta cu totul altfel.