Nokia: 5 motive pentru regres. De unde vine redresarea?

Se spune că cel mai mare defect al unei companii de talie mondială care domină o anumită piaţă este incapacitatea de a identifica schimbările din industrie şi de a reacţiona în mod corespunzător.

Din punctul meu de vedere, Nokia este unul dintre cele mai bune exemple din industria IT la acest capitol. La adăpostul unei cote de piaţă de peste 40% în urmă cu numai câţiva ani, producătorul finlandez nu a reuşit să se adapteze la schimbările profunde ale industriei de telefoane mobile.

De aceea, nu este deloc surprinzător că, după ce a închis fabrica din România de la Jucu şi a mutat producţia telefoanelor ieftine în Asia, Nokia a anunţat la jumătatea lunii iunie o nouă serie de măsuri. 10.000 de angajaţi vor fi concediaţi până la sfârşitul anului 2013, trei fabrici din Finlanda, Germania şi Canada vor fi închise, iar divizia de telefoane de lux Vertu a fost vândută.

Cum a ajuns însă Nokia în această situaţie? În opinia mea, există cel puţin cinci factori care au contribuit la regresul companiei:

• Telefoanele Nokia cu Windows Phone au dotări tehnice de nivel mediu

Când Nokia a anunţat în februarie 2011 că renunţă la Symbian în favoarea Windows Phone am sperat că finlandezii au descoperit în sfârşit reţeta succesului.

Realitatea a fost însă diferită: din cauza limitărilor platformei WP, Nokia nu a putut lansa niciun smartphone cu dotări tehnice de top. De fapt, Nokia Lumia 900, cel mai proaspăt şi puternic membru al gamei, este dotat cu un chipset Qualcomm Snapdragon S2 cu procesor single-core de 1.4 GHz, în timp ce concurenţa a optat deja pentru procesoare dual-core (iPhone 4S cu ARM Cortex A9) sau chiar quad-core (Samsung Galaxy S3, HTC One X).

Practic, până la lansarea Windows Phone Apollo din 20 iunie, care va permite utilizarea procesoarelor multi-core, Nokia este blocată în segmentul de smartphone-uri cu specificaţii medii.

Nokia 900 este cel mai puternic smartphone Nokia, dar are dotari tehnice de nivel mediu

• Telefoanele Nokia cu Windows Phone sunt scumpe

Platforma hardware de nivel mediu nu ar fi reprezentat neapărat o problemă dacă smartphone-urile Lumia ar fi fost livrate la un preţ decent.

Problema este însă că telefoanele din gama Lumia sunt scumpe, fiind comparabile din acest punct de vedere cu telefoanele cu dotări mai bune ale rivalilor. De exemplu, unele magazine româneşti au în oferte Nokia Lumia 900 la 2.500 – 2.600 lei, în timp ce Samsung Galaxy S3 este 2.700 lei, HTC One X 2.500 lei, iar pentru iPhone 4S trebuie să plăteşti 2.700 lei.

Inevitabil, preţurile mari au condus la vânzări mici. Potrivit IDC, Nokia a vândut 2.2 milioane de telefoane Lumia în primele trei luni ale anului, comparativ cu cele… 35 de milioane de iPhone-uri vândute de Apple în aceeaşi perioadă.

• Windows Phone nu este încă la nivelul Android şi iOS

Windows Phone este un sistem de operare cu un concept diferit de Android şi iOS, care oferă funcţii inovatoare precum live-tiles, o viteză mai bună şi integrare nativă cu Microsoft Office, SkyDrive sau Facebook.

Totuşi, aceste funcţii nu sunt suficiente pentru ca Windows Phone să devină o alternativă reală la Android sau iOS. Lipsesc multitaskingul cu adevărat bun, posibilitatea de root, instalarea unui ROM personalizat, copierea directă fără aplicaţii adiacente precum Zune şi, poate cel mai important, personalizarea interfeţei de către producătorul telefonului. Iar oferta aplicaţiilor terţe este mult sub cea întâlnită pe Android şi mai ales în cazul iOS.

Aceste limitări sunt evidenţiate şi de vânzările mici înregistrate de telefoanele Windows Phone produse de Samsung şi HTC, care în segmentul Android se descurcă semnificativ mai bine.

Windows Phone nu se ridica inca la inaltimea asteptarilor, iar Nokia are de suferit

• Telefoanele de bază pierd teren în faţa smartphone-urilor ieftine cu Android

În ciuda lipsei unor smartphone-uri de top, Nokia a rămas o bună perioadă de timp cel mai mare producător datorită telefoanelor cu funcţii de bază, cunoscute şi drept feature-phones sau dumb-phones, care aduceau vânzări importante prin volumul lor.

Situaţia s-a schimbat însă pe măsură ce producători precum Samsung şi LG au oferit telefoane touchscreen cu sistem de operare Android la preţuri foarte mici, de aproximativ 500 lei la liber şi până la 50 EUR la abonament.

În această horă au intrat ulterior şi producători chinezi precum Huawei, dar şi operatori de telefonie mobilă precum Vodafone sau Orange, cu produse oferite sub brandul propriu.

Inevitabil, clienţii au preferat să renunţe la feature-phones în favoarea smartphone-urilor ieftine, segment pe care Nokia nu are o ofertă decentă.

Nokia Asha Touch, replica Nokia la smartphone-urile ieftine cu Android

• Lipsa unui terminal de referinţă

Când spui Apple te gândeşti la iPhone 4S. Când spui Samsung te gândeşti la Galaxy S3. Când spui HTC te gândeşti la One X. Când spui Nokia te gândeşti la…

Ei bine, aici este o altă problemă. Nokia nu mai are niciun flagship, acel telefon care să rămână în memoria colectivă pentru design şi performante şi care să reprezinte punctul de reper al unui client atunci când se raportează la un anumit producător.

Iar asta este cel puţin surprinzător pentru un producător care a făcut istorie prin telefoane de referinţă precum Nokia 5110, Nokia 3310, Nokia E50 sau Nokia N95.

Ce avantaje mai are Nokia?

S-ar putea să greşesc, dar cele cinci puncte de mai sus reprezintă în opinia mea tot atâtea cauze pentru care Nokia a pierdut teren preţios în industria telefoniei mobile. Partea bună este însă că Nokia are încă cel puţin două avantaje în faţa concurenţei:

• Nokia are telefoane cu design de calitate

Nokia N9 şi Nokia Lumia 900 sunt poate cele mai bune dovezi că finlandezii nu şi-au pierdut simţul estetic.

Nokia a adoptat astfel un design semnificativ diferit faţă de Samsung şi HTC, oferind telefoane care stau bine în mână, cu carcase de calitate construite din policarbonat şi atrăgătoare din punct de vedere al designului. Practic, puţine i se pot reproşa producătorului la acest capitol.

Nokia Lumia 900 este un exemplu de design

• Telefoanele Nokia au camere foto de calitate

Nokia a oferit de multe ori camere foto de calitate pe telefoanele sale, iar tehnologia PureView prezentă pe noul Nokia 808 PureView şi analizată în detaliu de GiZ vine să confirme acest lucru.

Deocamdată, prin PureView, finlandezii au reuşit să creeze vâlvă în jurul lor şi să demonstreze că sunt capabili să inoveze în acest segment, însă… cam atât.

Telefonul este mai scump, mai slab dotat tehnic, mai greu şi mai butucănos decât orice alt smartphone de top al rivalilor, urmând probabil să rămână doar un exerciţiu de „arătat muşchii” care nu poate genera volum de vânzări şi cu atât mai puţin o revenire pe linia de plutire.

Pe lângă dezvoltarea PureView, Nokia a cumpărat în iunie şi Scalado, un producător suedez de tehnologie pentru procesarea imaginilor, care colaborează deja cu finlandezii sau cu cei de la HTC, cărora le oferă aplicaţii precum Scalado Rewind.

Nokia a scos in evidenta tehnologia PureView pentru camere foto

De unde ar putea veni redresarea?

• Soluţia ideală: Nokia adoptă (şi) Android

Nokia nu a greşit când a ales Windows Phone. Nokia a greşit când a ales DOAR Windows Phone. Teoretic, una dintre soluţiile pe care le are Nokia pentru a ieşi din impas este să adopte şi sistemul de operare Google Android, pe lângă Windows Phone.

Acest lucru le-ar permite finlandezilor să lanseze smartphone-uri cu procesoare dual-core şi quad-core la un preţ competitiv, dar şi smartphone-uri ieftine cu Android, astfel că ar putea concura direct cu Samsung pe acest segment.
În plus, Android ar reprezenta o gură de oxigen până când Windows Phone va deveni un sistem de operare matur, capabil să-şi sporească importanţa şi cota de piaţă.

Soluţii realiste

Chiar dacă pare soluţia ideală, este foarte puţin probabil ca Nokia să utilizeze Android în viitorul apropiat. Legăturile celor de la Nokia cu Microsoft nu se rezumă la o simplă colaborare care poate fi abandonată, ci la un partneriat prin care producătorul american plăteşte pentru a avea exclusivitate pe dispozitivele Nokia. În plus, înţelegerea a fost intermediat de Stephen Elop, CEO-ul Nokia, care înainte de a se alătura finlandezilor a fost şeful diviziei de business al Microsoft.

Astfel, Nokia s-ar putea îndrepta spre două soluţii ceva mai realiste:

• Microsoft cumpără Nokia

Frământările prin care trece Nokia în ultima perioadă au condus la o scădere abruptă a acţiunilor pe bursă americană cu peste 90% pe parcursul ultimilor cinci ani, astfel că valoarea de piaţă a companiei a scăzut în prezent la numai 9.3 miliarde de dolari.

Implicit, compania a devenit atractivă pentru o achiziţie, iar Microsoft ar putea fi tentat să ducă mai departe actualul parteneriat şi să cumpere producătorul finlandez sau cel puţin divizia de telefonie mobilă.

Acest lucru le-ar permite celor de la Microsoft să lanseze smartphone-uri sub brand propriu cu propriul sistem de operare, în condiţiile în care ar beneficia şi de platforma de design a celor de la Nokia.

• Windows Phone devine un sistem de operare de top

În mod oarecum ironic, cea mai simplă variantă pentru redresarea Nokia nu depinde de finlandezi, ci de Windows Phone.
Microsoft va lansa în 20 iunie noul Windows Phone 8 (Apollo), iar de succesul acestuia depind în mare măsură şi vânzările Nokia din seria Lumia.

Noul WP are însă nevoie de un multitasking performant şi, eventual, de posibilitatea de personalizare a OS-ului, pe lângă câteva facilităţi inovatoare, pentru a atrage atenţia utilizatorilor.

Cel puţin la fel de important este însă ca Windows Phone Marketplace să fie îmbogăţit cu aplicaţii de calitate şi care să ofere o diversitate mai mare de alegere, pentru a putea rivaliza cu App Store şi Google Play Store.

Android, o solutie aproape imposibila pentru Nokia dupa semnarea parteneriatului cu Microsoft

Concluzii

Fondată în 1865, Nokia a produs iniţial hârtie, încălţăminte, generatoare electrice, pneuri de biciclete şi chiar echipamente militare înainte de a se dedica aproape integral industriei de telefoane mobile.

A venit oare momentul ca producătorul finlandez să se orienteze din nou spre o altă industrie? Cu siguranţă nu, însă Nokia lasă senzaţia că industria de telefoane mobile se dezvoltă semnificativ fără un aport susţinut din partea companiei. Prin urmare, în opinia mea, Nokia are nevoie de o reacţie rapidă şi de o decizie radicală pentru a ieşi din impas până când nu va fi prea târziu.